Utilizarea inteligenței artificiale în sistemul judiciar american capătă ecou și în România, datorită potențialului de eficientizare a proceselor și reducerii timpului alocat elaborării documentelor legale. În Statele Unite, peste 60% dintre judecători federali admit că utilizează cel puțin ocazional aceste tehnologii în activitatea lor, iar aproximativ 22% chiar zilnic sau săptămânal. La nivel global, această tendință indică o schimbare semnificativă în modul în care instanțele și profesioniștii din domeniul juridic integrează noile tehnologii în procesul decizional.
Automatizarea în pregătirea și analizarea cazurilor
Judecătorii precum Xavier Rodriguez din Texas apelează la inteligența artificială pentru a-și optimiza timpul de muncă. În pregătirea pentru o audiere, Rodriguez introduce documentele relevante într-un sistem cu AI, care generează rapid o cronologie a evenimentelor și a afirmațiilor părților implicate. Acest lucru elimină ore întregi de muncă manuală, punând la dispoziție instantanee o imagine clară a cazului. În plus, AI-ul poate sugera întrebări pentru avocați sau identifica puncte slabe în argumentele părților, polenizând procesul judiciar.
Uneori, judecătorii chiar folosesc AI pentru redactarea hotărârilor, ceea ce ridică întrebări despre responsabilitatea și siguranța deciziilor. Deși aceste aplicații se dovedesc utile, există și multiple exemple în care sistemele au făcut greșeli, incluzând citări din cazuri inexistente sau descrieri false ale acuzațiilor, așa cum s-a întâmplat într-un caz din Districtul New Jersey.
Dezvoltarea parteneriatelor și riscurile utilizării AI
Interesul pentru AI în justiție a dus la inițiative public-private, iar unele instanțe din SUA au început colaborări cu dezvoltatori de tehnologii juridice. Curtea din Los Angeles a lansat recent un program pilot cu Learned Hand, o companie startup specializată în astfel de instrumente. În același timp, giganți precum Thomson Reuters și LexisNexis au contracte pentru furnizarea de soluții AI destinare sistemului judiciar federal, urmărind o integrare mai largă.
Cu toate acestea, judecătorii și experții se confruntă cu dificultăți în evaluarea obiectivă a fiabilității acestor sisteme. Riscurile aparțin, în primul rând, lipsei de siguranță a datelor și posibilității ca informațiile generate de AI să fie false sau înșelătoare. În unele cazuri, instrumentele au citat complet greșit, fapt care a generat controverse și chiar critici din partea comisiilor legislative americane. De exemplu, în cazul unor citări ireale, judecătorii au fost nevoiți să recunoască și să corecteze erorile, ceea ce ridică întrebări despre gradul de încredere necesar pentru utilizarea acestor tehnologii în instanțe.
Un studiu recent al universității Stanford a indicat că instrumentele juridice de AI comit greșeli în aproximativ 17-33% din cazuri, fiind încă departe de a fi complet sigure. Există, de asemenea, temeri legate de posibilitatea ca aceste sisteme să fie folosite într-un mod neadecvat, în special în contextul în care deciziile judecătorești influențează semnificativ viețile oamenilor.
Pe baza acestor riscuri, unele instanțe, precum Curtea Superioară a Județului Los Angeles, au adoptat politici care limitează utilizarea AI și solicită verificarea manuală a oricăror rezultate generate de aceste sisteme. În același timp, oficialii recunosc că integrarea AI în drept necesită o reglementare clară pentru a echilibra avantajele eficientizării cu riscurile de erori grave.
La nivel internațional, discuția despre implementarea AI în domeniul juridic se intensifică, însă lipsa de transparență a unor instrumente și riscul citării eronat de cazuri inexistente fac ca adoptarea sa să fie încă foarte precaută. În zilele următoare, Curtea din Los Angeles a programat un nou test al sistemului pilot, cu limitări clare în privința cazurilor civile, în încercarea de a limita posibilele deficit de siguranță.
