România se pregătește să facă un pas important pe scena internațională, cu aderarea la Organizația pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) fiind programată pentru 2026. Cu toate acestea, succesul acestei integrări depinde nu doar de alinierea la standardele economice occidentale, ci și de o problemă adesea trecută cu vederea: alfabetizarea financiară a cetățenilor.
Cifre îngrijorătoare privind alfabetizarea financiară
Studiile arată că doar o mică parte din populația României posedă cunoștințe financiare de bază. Institutul de Economie Mondială al Academiei Române a relevat că doar 8% dintre români pot fi considerați alfabetizați financiar, cel mai scăzut nivel din Europa. Un raport Eurobarometru din 2023 completează tabloul sumbru, indicând că 30% dintre români sunt analfabeți financiar, în timp ce doar 13% au competențe la nivel ridicat. Această situație este accentuată de faptul că mulți români nu înțeleg concepte financiare elementare, precum ratele dobânzilor sau principiul diversificării riscului. Mai mult, un procent semnificativ din populație nu are nici măcar un cont bancar.
Educația, elementul cheie în rezolvarea acestei probleme, suferă. România alocă educației 2,5% din PIB, sub media OCDE de 4,7%. Ratele de părăsire timpurie a școlii și numărul tinerilor care nu sunt nici în educație, nici angajați, nici în formare (NEETs) sunt printre cele mai ridicate din organizație. În plus, România nu a participat până în prezent la componenta PISA de evaluare a literației financiare, un instrument crucial de politică publică în alte state membre.
Educația financiară: de la lege la realitatea din sălile de clasă
Deși există un cadrul legislativ, cu educația financiară introdusă ca disciplină obligatorie pentru elevii de gimnaziu din 2021/2022, implementarea practică lasă de dorit. Potrivit studiilor, orele de educație financiară nu sunt respectate în mod constant, iar mulți elevi nu beneficiază de aceste cursuri. Această discrepanță subliniază necesitatea unei infrastructuri educaționale funcționale pentru a asigura succesul oricărei inițiative legislative. Aderarea la OCDE implică importarea de metodologii și standarde, dar nu garantează o schimbare a comportamentului economic al populației.
PNEFR: un pas spre o schimbare de comportament
Programul Național de Educație Financiară pentru România (PNEFR), lansat în martie 2026 de Asociația de Studii şi Prognoze Economico-Sociale, încearcă să umple acest gol. Proiectul pilot din București, care implică un număr de unități școlare și sesiuni interactive, reprezintă un prim pas. Extinderea la nivel național, planificată pentru toamna acestui an, va fi un test crucial pentru capacitatea României de a susține o reformă comportamentală pe termen lung.
Aderarea la OCDE este un proces complex, iar succesul României nu va fi determinat doar de conformitatea cu standardele tehnice. Un deficit bugetar ridicat, ca cel înregistrat de România, nu este doar rezultatul unor decizii politice greșite. Este, de asemenea, o consecință a deciziilor financiare individuale luate în absența cunoștințelor necesare. Educația financiară reprezintă cheia pentru a asigura o tranziție reușită și o integrare deplină în structurile OCDE.
