Exproprierea Administrației Naționale de Meteorologie pentru proiectul magistralei M6 de metrou, o mutare care a stârnit deja controverse, reflectă amplificarea rapidă a planurilor de extindere a rețelei de transport din București. Guvernul a aprobat recent transferul unor terenuri aflate în patrimoniul instituției meteorologice către Metrorex, în cadrul unei inițiative menite să faciliteze construcția liniei de metrou ce va lega zona 1 Mai de Aeroportul Internațional Henri Coandă Otopeni.
### Transferul terenurilor și scopurile oficiale ale deciziei
Decizia Guvernului prevede transmiterea unor părți din imobile aparținând domeniului public al statului, administrate anterior de Administrația Națională de Meteorologie, în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Conform actului normativ, această mutare a fost aprobată pentru a crea condiții necesare legăturii între Aeroportul Otopeni și restul rețelei metroului, ca parte a proiectului de modernizare a infrastructurii capitalei.
Se menționează explicit faptul că această expropriere se face pentru “lucrările de legătură cu Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni, necesare pentru realizarea Magistralei 6.” Terenul în cauză se extinde pe o suprafață de 656 metri pătrați, la care se adaugă un gard de beton lung de 47,41 metri și un gard de plasă de 35 metri, toate fiind transferate în patrimoniul Metrorex pentru a accelera procesul de construcție.
Această măsură vine după ani de amânări și întârzieri în realizarea magistralei M6, proiect ce reprezintă una dintre cele mai importante investiții în infrastructura de transport din București din ultimele decenii. Trecerea terenurilor a fost făcută în condițiile în care, oficial, scopul este de a asigura o legătură eficientă cu aeroportul, reducând astfel timpul de călătorie și facilitând mobilitatea pasagerilor către și de la cel mai aglomerat punct de intrare în oraș.
### Stadiul actual al lucrărilor pe Magistrala 6
Conform celor mai recente informații, lucrările la Magistrala 6 de metrou avansează, totuși, în ritm diferit față de așteptări. Metrorex a furnizat o imagine clară asupra progresului, precizând că pe secțiunea sud, care leagă zona 1 Mai de stația Tokyo, structura de rezistență a fost realizată în proporție de aproape 60%. În plus, mai multe stații de pe această secțiune au trecut pragul de 70% finalizare, ceea ce indică o dezvoltare rapidă și un orizont realist pentru finalizarea acesteia.
Secțiunea nord, care va lega stația Tokyo de Aeroportul Otopeni, a înregistrat de asemenea progrese notabile, cu traiectorii de tunel și instalarea inelelor pentru realizarea structurii de rezistență fiind în desfășurare, iar excavarea ajungând până la aproape 2.000 de metri în anumite puncte. În total, lungimea traseului va fi de 14,2 kilometri, iar linia va include 12 stații, dintre care majoritatea au depășit deja jumătate din stadiul de construcție. Lucrările sunt planificate să se finalizeze cel mai devreme în anul 2028.
Pentru secțiunea sud, trenul de tunneling Sfânta Maria a ajuns la stația Gara Băneasa, după ce a parcurs peste 2.000 de metri de la începerea excavării, iar echipele de construcție continuă să avanseze, montând inele de tunel și asigurând structurile de rezistență. Acest ritm sugerează că, deși proiectul este încă în desfășurare, se află în faza de consolidare a etapelor principale, pregătindu-se pentru finalizare.
### Perspective și implicații în peisajul urban
Decizia de expropriere a terenurilor și avansul consolidat al lucrărilor la Magistrala 6 reflectă o voință clară a autorităților de a finaliza această investiție crucială pentru modernizarea rețelei de transport din București. Însă, pe fondul unor întârzieri istorice și al preocupărilor legate de claritatea și transparența procesului, această mutare a terenurilor – în special pentru un proiect de o asemenea anvergură – ridică întrebări despre managementul resurselor și prioritizarea investițiilor în infrastructură.
Pe de altă parte, finalizarea magistralei M6 va avea un impact semnificativ asupra mobilității în Capitală, oferind o legătură rapidă și sigură între aeroport și centrul orașului, precum și reducerea traficului auto în zonele aglomerate. Dacă evoluțiile recente continuă pe traiectoria actuală, finalizarea proiectului în termenele anunțate pare posibilă, chiar dacă necesită încă multă muncă și coordonare.
Pentru moment, toate privirile sunt ațintite spre șantierul acestei magistrale, ale cărui rezultate vor modela, cu siguranță, peisajul urban al Bucureștiului în anii următori. Primele trenuri vor circula cel mai devreme în 2028, dar anii de acum înainte vor fi cruciali pentru a transforma această promisiune în realitate.
