Evadare spectaculoasă a unui om de afaceri turc condamnat la închisoare, în plină criză a permisilor penitenciare
O evadare care a pus pe jar autoritățile din România a avut loc recent, atunci când Abdullah Ataș, un om de afaceri turc condamnat la 22 de ani de închisoare pentru diferite infracțiuni economice, a dispărut după ce i s-a acordat permisie de ieșiredin penitenciarul Rahova. Deși în mod normal, astfel de permisii trebuie să respecte reguli stricte, cazul ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sistemul penitenciar gestionează astfel de privilegii și despre măsurile de siguranță luate pentru prevenirea evadărilor.
Condamnarea și permisile acordate: un context complicat
Condamnarea lui Abdullah Ataș, un antreprenor cu afaceri în Turcia și implicat în mai multe cazuri de fraudă fiscală, a fost pronunțată în urmă cu câțiva ani, iar o permisie temporară de ieșire a fost acordată în conformitate cu legea, ca parte a programelor de reintegrare și relaxare a condițiilor în penitenciar. Conform comunicatului Administrației Naționale a Penitenciarelor, “permisiile pentru ieșirea temporară au fost acordate în conformitate cu prevederile legale pentru perioada 2024 și 2025”, dar evenimentul de față arată, din păcate, limitările sistemului și necesitatea urgentă de reevaluare a unor criterii.
Această situație nu este însă un caz izolat. În ultimii ani, administrația penitenciară a încercat să găsească un echilibru între drepturile deținuților și siguranța societății, însă incidentul ridică întrebări asupra modului în care sunt aplicate și monitorizate aceste permisii și asupra riscurilor pe care le implică acordarea unor astfel de privilegii în cazul unor condamnați cu profil periculos.
Evadarea și reacțiile autorităților
Evadarea lui Abdullah Ataș a fost descoperită după ce acesta nu s-a prezentat în penitenciar în data stabilită pentru întoarcere. Conform surselor judiciare, cercetările au fost demarate rapid, iar autoritățile au început căutările interne și internaționale pentru a-l localiza și a-l readuce în custodie. “Evadarea unui deținut condamnat la 22 de ani de închisoare reprezintă o problemă de maximă gravitate, mai ales în contextul actual în care siguranța publicului trebuie prioritară,” a declarat un purtător de cuvânt al ANP.
Deocamdată, nu există informații oficiale despre locul în care se află Abdullah Ataș, dar anchetatorii cercetează dacă au fost posibile facilități sau complicități interne pentru ca el să evadeze. În același timp, se analizează toate permisile de ieșire acordate în perioada recentă, pentru a evalua dacă alte incidente ar fi fost omise sau dacă au fost respectate procedurile ca la carte.
Provocări și probleme structurale în sistemul penitenciar
Incidentul readuce în vizor problemele structurale ale sistemului penitenciar din România, care de ani buni se confruntă cu lipsă de personal, dotări tehnice inadecvate și controale insuficiente în ceea ce privește monitorizarea deținuților în timpul permisilor. Deși legislația prevede reguli stricte pentru acordarea acestor privilegii, riscurile de evadare sau de comitere a altor infracțiuni cresc în condițiile în care controlul asupra deținuților este, adesea, ineficient.
Administratia Națională a Penitenciarelor afirmă că va intensifica controalele și va verifica riguros toate permisile acordate, însă situația tragică a evadării lui Abdullah Ataș este o dovadă clară că sistemul are încă nevoie de reforme și resurse suplimentare pentru a evita astfel de incidente.
Deși anchetatorii au început deja să pună la punct toate pistele și să asigure recuperarea deținutului evadat, mulți specialiști atrag atenția că astfel de evenimente pot avea consecințe grave asupra încrederii publice în modul în care este administrat sistemul penitenciar. Așteptările sunt ca, odată cu finalizarea cercetărilor, să se intensifice controalele și să se adopte măsuri concrete pentru limitarea riscurilor de evadare, dar și pentru prevenirea unor situații similare în viitor.
Dincolo de această situație, rămâne clar că sistemul penitenciar este în nevoie acută de reforme și resurse, pentru ca siguranța cetățenilor să fie garantată și pentru ca astfel de incidente să devină excepții, nu reguli.
