Conform Adevărul: Reforma Codului administrativ aduce modificări profunde în structura și funcționarea administrației publice din România, vizând de la definirea posturilor la traseele de carieră ale funcționarilor. Noile reglementări, implementate parțial prin Legea 165/2026, impun instituțiilor să își adapteze organigramele și fișele de post, multe dintre aceste schimbări urmând să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2027. Printre noutăți se numără introducerea unor noi niveluri de carieră pentru funcționarii publici de execuție și integrarea competențelor profesionale în fișele posturilor.
Apariția unor noi funcții de conducere și dispariția „biroului”
Bogdan Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP, atrage atenția asupra faptului că reorganizarea administrativă duce la dispariția noțiunii de „birou” din structurile instituțiilor publice. Această modificare este însoțită, conform expertului, de o creștere a numărului și nivelului funcțiilor de conducere, cum ar fi cele de director adjunct sau director general adjunct. Fârșirotu subliniază că aceste noi funcții sunt, în multe cazuri, mai bine salarizate decât posturile pe care le înlocuiesc, generând astfel o potențială creștere a cheltuielilor bugetare.
Noile prevederi elimină și denumirea de „expert”, aceasta urmând să fie transformată în „consilier” pentru anumite funcții, până la termenul de aplicare de 1 ianuarie 2027. Această transformare nu implică, de regulă, pierderea locului de muncă, ci o reclasificare a postului conform noii nomenclaturi legislative.
Fișa postului, redefinită prin prisma competențelor
Una dintre cele mai semnificative schimbări vizează fișa postului. Pe lângă atribuțiile și responsabilitățile specifice, aceasta va include acum și competențele profesionale necesare pentru ocuparea postului. Aceste competențe cuprind cunoștințe, atitudini, aptitudini și abilități, stabilite atât prin lege, cât și la nivelul fiecărei instituții publice. Această măsură are ca scop corelarea mai strânsă între cerințele postului și profilul angajatului, facilitând totodată evaluarea profesională ulterioară.
Cu toate acestea, Fârșirotu ridică întrebarea cu privire la pregătirea managerilor din administrație pentru a evalua aceste competențe noi și complexe. El menționează că aplicarea acestor noi criterii se face, în prezent, selectiv, vizând preponderent administrația publică centrală, nu și pe cea locală sau funcționarii cu statute speciale.
Trei noi niveluri de carieră pentru funcționarii de execuție
Traseul profesional al funcționarilor publici de execuție va fi, de asemenea, modificat. Sistemul actual, bazat pe patru grade profesionale (debutant, asistent, principal și superior), va fi extins prin introducerea a trei noi niveluri ierarhice în cadrul gradului profesional superior. Această schimbare permite funcționarilor publici de execuție din clasa I să continue avansarea profesională și după atingerea nivelului superior, oferind o perspectivă de carieră extinsă pe linie de specializare.
Această nouă structură implică și o componentă salarială, nivelul de salarizare crescând odată cu promovarea în grad. Expertul compară această extindere cu nivelurile premium sau „first class” din alte domenii. Noile niveluri sunt condiționate de îndeplinirea unor criterii specifice, precum vechimea și performanța profesională. Pentru clasele a II-a și a III-a, gradul profesional superior rămâne nivelul maxim de execuție.
Termene de aplicare diferențiate pentru administrația centrală și locală
Aplicarea noilor reguli nu va fi uniformă pentru toate categoriile de funcționari. Administrația publică locală are un termen de aplicare extins, anumite prevederi privind organizarea concursurilor intrând în vigoare abia la 31 decembrie 2030. Aceasta contrastează cu calendarul administrativ central. Funcționarii din administrația locală sunt, de asemenea, exceptați, în această etapă, de la aplicarea regulilor privind fișele de post bazate pe competențe și verificarea acestora la detașare sau transfer.
Transformarea unor posturi contractuale în funcții publice este, de asemenea, prevăzută. Această măsură va conduce la creșteri ale cheltuielilor bugetare, având în vedere că salariile funcționarilor publici sunt, în general, mai mari decât cele ale personalului contractual. Prin aceste modificări, se tinde la o apropiere a regimului personalului contractual de cel al funcționarilor publici, eliminând treptat diferențele dintre cele două categorii.
Introducerea a 18 „domenii funcționale” reprezintă o altă noutate, acestea corelând atribuțiile și competențele necesare activității. Expertul Fârșirotu critică însă viteza cu care a fost adoptată ultima modificare legislativă, considerând că aceasta ar fi trebuit să urmărească o mai mare transparență și să contribuie la simplificarea procedurilor pentru cetățeni. Rămâne de văzut în ce măsură aceste modificări vor produce efectele dorite în administrația publică.
Sursa: Adevărul
