Calitatea aerului din București și Ilfov continuă să fie sub o presiune tot mai mare în 2025, fiind dominată de particulele fine PM 2.5 și PM 10. Conform ultimului raport al Gărzii Naționale de Mediu, depășirile frecvente ale limitelor de siguranță pentru aceste poluante arată o situație alarmantă, chiar dacă autoritățile susțin că monitorizează îndeaproape situația. În fapt, realitatea pe teren dezvăluie un peisaj complicat, în care traficul intens, activitățile industriale și șantierele uitdite și lipsite de norme contribuie decisiv la deteriorarea calității aerului.
Poluare din șantiere și stații de betoane: o problemă majoră ignorată
Zonele periferice ale Ilfov și localitățile limitrofe din București sunt cele mai afectate de praful generat de construcții. Datele arată că praful provenit din șantiere și stațiile de betoane depășește frecvent limitele legale, afectând sănătatea locuitorilor din aceste zone. În ciuda controalelor, situația persistă, iar autoritățile par să nu reușească să impună normele de eco-responsabilitate necesare, fapt care amplifică riscul de expunere la poluarea aerului.
În 2025, comisarii de mediu au verificat peste 200 de operatori economici, iar sancțiunile contravenționale aplicate se ridică la peste 2,3 milioane de lei. Cu toate acestea, aceste amenzi par să nu fie suficiente pentru a descuraja practici care continuă, în ciuda riscurilor. În plus, unde nu există control, praful de pe șantiere sau drumurile neasfaltate, combinat cu lipsa gestionării eficiente a materialelor de construcții, contribuie la un peisaj nociv, mai ales în sezonul rece când condițiile atmosferice favorizează menținerea poluanților la sol.
Impactul activităților industriale și al traficului rutier
Poluarea din zonele rezidențiale și industriale s-a accentuat, iar emisiile provenite din traficul rutier și încălzirea casnică devin din ce în ce mai problematice. Reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu indică faptul că aceste surse sunt responsabile pentru depășirile frecvente ale valorilor limita de PM 2.5 și PM 10, afectând chiar și condițiile de sănătate ale populației. În condițiile unei urbanizări fără control adecvat, calitatea aerului rămâne un subiect de interes major pentru specialiști și cetățeni deopotrivă.
Arderile ilegale de deșeuri și fenomenul de eliberare a poluanților
Un fenomen ce a evoluat în 2025 este creșterea arderilor ilegale de deșeuri în împrejurimile Bucureștiului. Probele arată că, pentru a combate aceste practici, autoritățile au folosit drone și camere de supraveghere modernă achiziționate prin fondurile PNRR. Într-o acțiune coordonată în zona Sintești și Bolintin, peste 120 de inspectori din mai multe structuri au reușit să confişte 200 de tone de deșeuri și să aplice sancțiuni de peste 700.000 de lei.
Chiar dacă eforturile de monitoring sunt lăudabile, acestea subliniază și amploarea unei economii paralele a deșeurilor, care, netaxată și necontrolată, continuă să otrăvească aerul și apele din regiune. În acest context, și controalele asupra operatorilor de vidanjare au evidențiat probleme legate de evacuarea ilegală a apelor uzate și poluarea difuză a mediului, dar recordul rămâne problema nerezolvată a deversărilor industriale în zonele din apropierea capitalei.
Lipsa de transparență și provocările în gestionarea apelor
Un aspect care a rămas învăluit în mister este situația apelor uzate din Otopeni, unde autoritățile sunt acuzate de deturnare de fonduri pentru întreținerea și construcția infrastructurii de canalizare. Deși raportul oficial citează verificări ale unităților de vidanjare și monitorizarea punctelor de deversare, realitatea din teren arată că deversările ilegale continuă, iar impactul pe termen lung asupra resurselor de apă rămâne nesoluționat.
Într-un peisaj în care legile de mediu sunt adesea încălcate, iar munca de control pare insuficientă, preocuparea pentru sănătatea publică și integritatea mediului necesită o reevaluare urgentă. Perspectivele pentru anii următori depind de voința de a aplica ferm sancțiuni, de a moderniza infrastructura de control și de a implementa politici mai stricte în gestionarea resurselor. În același timp, provocarea rămâne în echilibrarea dezvoltării economice cu necesitatea de a proteja mediul pentru generațiile viitoare.
