Metrorex a depus recent o solicitare oficială către compania franceză Alstom, cerând penalizări în valoare de 58 de milioane de euro pentru întârzierea livrării trenurilor destinate magistralei M5 și pentru faptul că, deși au fost aduse în România, garniturile nu au fost încă puse în circuit. Este un conflict înfierbântat, care reflectă situația complicată în care se află proiectul de modernizare a unei dintre cele mai aglomerate linii de metrou din București.
### Întârzierea critică a livrărilor și blocajele birocratice
Contractul semnat între Metrorex și Alstom, în valoare de peste 103 milioane de euro, prevede livrarea a 13 garnituri Metropolis, în faza inițială, însă până în prezent, compania franceză a adus în România doar 12 dintre acestea. Potrivit datelor, primul tren trebuia să ajungă în București în 2023, însă realitatea de pe teren arată că doar în 2024 a decolat din Brazilia, de la fabrica de la Taubate, de unde au fost trimise aceste unice unități de transport. Mai mult, întreaga comandă avea termen de livrare de trei ani și jumătate, însă a fost depășită, iar ultimele trenuri – inclusiv cel 13 – încă așteaptă pe dreapta pentru a fi puse în funcțiune, deși au trecut deja luni de la sosirea lor în România.
Metrorex susține că suma penalităților pentru această întârziere depășește acum 58 milioane de euro, și s-au adresat instanțelor de judecată pentru recuperarea acestor sume. În schimb, reprezentanții Alstom contestă vehement aceste penalizări, considerându-le nejustificate și înscrise într-un anumit climat de tensiune între părți, accentuat și de recentul conflict privind procedurile și livrările trenurilor. În plus, pentru a demonstra că proiectul nu se va mai încheia prea curând, în ciuda presiunii și proceselor, trenurile sunt încă în faza de testare, urmând să finalizeze o serie de ore de testare tehnică înainte de a putea fi puse în circulație.
### Provocările tehnice și conflictele de muncă care au amânat punerea în funcțiune
Una dintre cele mai importante probleme care au întârziat punerea în funcțiune a garniturilor vine din interiorul structurii de la metrou. Sindicatul de la Metrorex a avut un cuvânt greu de spus, fiind principalul motiv invocat pentru dificultățile de aprobare și omologare a trenurilor. Modificarea tehnică majoră cerută de salariați, care a dus la renunțarea la sistemul driverless (fără mecanic) în favoarea unui sistem tradițional cu console pentru mecanici, a fost un episod critic în procesul de aprobare. Potrivit surselor, această decizie s-a luat sub presiune sindicală și în contextul unei lipse de inițiativă din partea conducerii Metrorex, care nu a reușit să adapteze infrastructura la aceste schimbări.
În plus, recusarea unui sistem inovator, precum cel driverless, a reflectat o lipsă de viziune în modernizarea metroului bucureștean, într-o perioadă în care piața mondială de electronice se confrunta cu o penurie de materii prime. Decizia a fost, cel mai adesea, criticată pentru că a blocat implementarea noilor tehnologii și pentru că a contribuit la perpetuarea unei situații în care garniturile, odată aduse, nu sunt încă testate și omologate pentru circulație.
### Noi perspective pentru metroul din București
Cele mai recente evoluții indică faptul că procesul de punere în funcțiune a trenurilor Alstom se va prelungi în continuare, iar întreaga situație a generat tensiuni majore între Metrorex și compania franceză. În ciuda tensiunilor juridice, compania franceză își menține poziția de contestatar, sperând să își protejeze interesele în instanță. În același timp, Metrorex încearcă să-și recupereze fondurile prin măsuri legale, fiind conștientă de beneficiile unui transport modern și sigur pentru bucureșteni.
Pe termen scurt, oficialii metroului speră ca Trenurile Metropolis să fie puse în circulație în cel mai scurt timp, odată finalizate testele și obținute toate avizele. În același timp, oficialii susțin că procesul de modernizare a magistralei M5 trebuie să continue, pentru ca Bucureștiul să beneficieze de un transport public adecvat, modern și sigur, în ciuda dificultăților întâmpinate până acum. Perspectivele rămân însă marcate de incertitudini legate de implementation și de tensiunile juridice și sindicale, care riscă să mai întârzie o investiție necesară pentru dezvoltarea infrastructurii bucureștene de metrou.
