Întârziere semnificativă în decizia privind pensiile magistraților
Dacă Curtea Constituțională (CCR) va decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), așa cum a solicitat Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), procesul ar putea dura aproximativ doi ani. Această avertizare a fost făcută de fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, într-o intervenție telefonică la Digi24.
În cadrul ședinței de astăzi, CCR nu a luat o decizie finală privind cererea formulată de judecătorul Lia Savonea. Judecătorii au decis să amâne procesul pentru 18 februarie, oferindu-le mai mult timp pentru a analiza documentele. Este a cincea amânare pe această temă, ceea ce evidențiază complexitatea discuțiilor din jurul legii care propune modificări semnificative în sistemul de pensii pentru magistrați.
Ce implică sesizarea CJUE?
„Dacă cererea de sesizare a CJUE este acceptată, dosarul de la București se va suspenda până la primirea răspunsului de la CJUE. Practic, o astfel de procedură durează cam doi ani”, a menționat Zegrean. Această situație ar conduce la o amânare considerabilă a modificărilor legislative dorite de guvern, care includ atât micșorarea pensiilor, cât și creșterea vârstei de pensionare.
Fostul președinte al CCR a subliniat că există și precedente favorabile în Uniunea Europeană, unde instanțe din diferite țări au câștigat procesul împotriva măsurilor adoptate de guverne. Un exemplu relevant este cel din Polonia, unde judecătorii au reușit să obțină un verdict favorabil după ce au contestat anumite modificări legislative împotriva sistemului de pensii.
Perspectiva Înaltei Curți de Casație și Justiție
Lia Savonea, președinta ÎCCJ, a solicitat CCR să judece legalitatea modificărilor aduse pensiilor magistraților, arătând că acest demers este esențial pentru respectarea dreptului Uniunii Europene. „Utilizarea mecanismului sesizării CJUE permite asigurarea unei interpretări unitare a legislației europene și sprijină cooperarea între instanțele naționale și cele europene”, a declarat aceasta.
Liniile de depanare dintre cele două instituții – CCR și ÎCCJ – subliniază tensiunea existentă în ceea ce privește autonomia judiciară și dorința de a menține standarde ridicate în procesul decizional. Această situație subliniază relevanța deciziilor care urmează să fie luate, atât pentru magistrați, cât și pentru cetățeni.
Contextul elaborării legislației
Modificările propuse de Guvernul Bolojan sunt percepute drept controversate, având în vedere impactul asupra sistemului de justiție. Măsurile au fost contestate nu doar pe fond, ci și în ceea ce privește implicațiile lor sociale. Discuțiile din jurul lor au generat reacții specifice din cadrul corpului judecătoresc și din partea societății civile, mai ales în fața recentei istorii europene.
Eforturile de reformare a pensiilor magistraților sunt parte a unui peisaj mai amplu, unde justiția românească caută să se alinieze la cerințele Uniunii Europene. Totuși, amânările repetate ale CCR ar putea complica acest proces, menținând incertitudinea în rândul magistraților și a celor care depind de deciziile instanțelor.
În fața acestui context, întrebările rămân: Care vor fi consecințele în eventualitatea în care CJUE va decide asupra legalității acestor modificări? Și cât de mult va afecta acest demers stabilitatea sistemului judiciar din România? Nu se știe încă, dar cert este că discuțiile vor continua și, posibil, se vor transforma în proteste sau solicitări mai vehemente în rândul profesioniștilor din domeniul dreptului.
