Digitalizarea ANAF și controversele legate de proiectul APIC controlat de SRI
România s-a angajat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), să implementeze până la finalul anului 2025 o platformă de tip Big Data, menită să transforme radical activitatea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Inițiativa, denumită APIC, urmărește crearea unui registru electronic al riscurilor fiscale și instalarea unui sistem de volume mari de date, fiind considerată un pas esențial în modernizarea administrației fiscale.
Cei din ministere și instituții publice afirmă că platforma va permite identificarea contribuabililor cu datorii și intervenții preventive, evitând astfel pierderile la buget. Lucian Heiuș, președintele ANAF, a declarat în 2023 că, odată operațională, platforma va oferi statului capacitatea de a detecta evaziunea fiscală mult mai precis, cu intervenții exact acolo unde este nevoie. Însă, în spatele acestor promisiuni, se ascund controverse legate de procesul de implementare și de controlul asupra datelor critice.
Începutul proiectului și licitațiile controversate
Proiectul APIC a fost lansat oficial în 2022, prin consultări ale pieței pentru achiziția de tehnologii și servicii pentru dezvoltarea unei platforme de tip Big Data și a unui sistem informatic de date integrate. În primă fază, autoritățile au estimat un buget de peste 104 milioane de lei, însă dezbaterile din faza de consultare au evidențiat dificultăți în stabilirea unui termen realist, având în vedere termenul limită de finalizare stabilit pentru 31 decembrie 2025.
În iunie 2023, procesul a devenit mai complicat. După prima rundă de consultări, Ministerul Finanțelor a decis să elimine din caietul de sarcini echipamente hardware, urmând ca acestea să fie achiziționate separat. În cazul celei de a doua consultări, bugetul estimat a fost redus, majoritatea ofertelor fiind în jur de 67 de milioane de lei, dar interesul companiilor a fost acutizat de termenele strânse. Specialiști și reprezentanți ai industriei au avertizat cu privire la dificultățile de a finaliza rapid un proiect complex, de această amploare, în doar câțiva ani.
Controlul închis și semne de întrebare
În noiembrie 2023, Ministerul Finanțelor a decis să atribuie contractul direct către Rasirom, regia controlată de Serviciul Român de Informații (SRI), argumentând necesitatea unor măsuri speciale pentru elementele de securitate națională. Aceasta a fost o decizie contestată dur atât în mediul politic, cât și în societate civilă. Parlamentari USR și ONG-uri au semnalat potențiale încălcări ale legislației și riscuri semnificative privind transparența.
Andrei Miftode, subsecretar de stat în Ministerul Economiei și unul dintre contestatarii ordonanței, a explicat gravitatea situației: „Modul în care este(ă) reglementat accesul la datele financiare nu este clar, iar lipsa unor norme precise poate duce la utilizări abuzive sau la supraveghere excesivă. Fără reguli stricte, există riscul unui control excesiv asupra cetățenilor și companiilor.” Conform unui raport al Curții de Conturi, în 2023, APIC se afla încă în faza de analiză a cerințelor funcționale, iar implementarea efectivă părea să fie departe de finalizare.
Decizia de a trece controlul asupra elementelor cu componentă de securitate națională în mâna SRI a atras și critici din partea unor oficiali. Opinie unanim exprimată a fost aceea că accesul serviciilor de informații la datele fiscale ale românilor prelungește perioada de control și sporește riscurile de abuz. În plus, răspunsurile oficiale din partea Rasirom și a ministerelor au fost evazive sau lipsite de claritate, fiind considerate de mulți ca o încercare de a ascunde amploarea reală a cheltuielilor.
Semne de întrebare privind transparența și finalizarea proiectului
Dacă la începutul implementării, fondurile europene alocate în PNRR au generat esperanțe mari, realitatea a adus în discuție neclarități majore. Rasirom figurează în top 100 beneficiari de fonduri europene, cu peste 60 de milioane de euro plătiți pentru proiecte ce includ digitalizarea Vămii, transformarea digitală a Ministerului Finanțelor și reforme ale sistemului fiscal. Conform documentelor oficiale, însă, firma nu a aplicat proceduri de achiziție publică pentru echipamentele utilizate, iar utilizarea acestor fonduri s-a făcut în mare parte prin contracte directe.
Într-un context lipsite de transparență, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a evitat să detalieze exact modul în care fondurile sunt cheltuite pentru proiectul APIC. Oficial, informațiile despre stadiul implementării și cheltuieli sunt confidențiale, invocând că acestea sunt „clasificate cu nivel de secret de serviciu”. Aceasta a alimentat acuzțiile din partea societății civile și unor parlamentari, care susțin că deschiderea necesară unei transparențe reale a fost blocată.
Întrebări fără răspuns și perspective incertitudini
Lipsa de claritate privind detaliile despre implementarea și finanțarea sistemului ridică semne de întrebare. În timp ce reprezentanții legii promovează ideea de securitate națională și eficientizare a colectării taxelor, criticii avertizează asupra pericolului unei supravegheri excesive și a pierderii controlului asupra datelor personale. Până în prezent, proiectul APIC pare să fie un exemplu de complexitate și controverse generate de implicarea directă a serviciilor secrete în procesele de digitalizare a unei instituții publice cheie.
Deși termenul limită bată la ușă, ultimele rapoarte indică faptul că faza practică a implementării este încă în stadiu de analiză și planificare, fără un orizont clar pentru finalizare. Într-un domeniu atât de sensibil, întrebările rămân, iar dezbaterile despre transparență, securitate și legalitate continuă, în timp ce la finalul zilei, statul a plătit deja milioane de euro pentru un proiect învăluit în controverse.
