O descoperire arheologică de amploare a schimbat modul în care specialiștii privesc originile sifilisului și răspândirea sa în Americi. Analizarea genetică a unui schelet provenit din Columbia a demonstrat că agentul cauzator al bolii, bacteria Treponema pallidum, circula în aceste teritorii cu mii de ani înainte de primele dovezi clinice și istorice ale sifilisului, aruncând o lumină nouă asupra unui mister vechi de secole.
### Bacterie antică, mai veche decât s-a crezut
Până de curând, cele mai vechi dovezi ale prezenței sifilisului în lume dateau din timpul Europei secolelor XV-XVI, atunci când outbreak-urile devastau populațiile și schimbau percepția asupra bolii. Însă noua descoperire în Columbia contrazice aceste informații, sugerând că bacteria poate avea o istorie mult mai îndelungată, chiar în preistoria colonizării continentului american.
„Rezultatele analizei genetice a scheletului vechi de câteva mii de ani indică faptul că agentul patogen nu a fost adus în Lumea Nouă odată cu europenii, ci circula în indigenii americani mult înainte de contactul cu europenii”, explică unul dintre cercetători. “Aceasta aduce noi perspective asupra evoluției bacteriei și a modului în care a fost transmisă inițial în populațiile americane.”
### Implicații pentru înțelesul răspândirii sifilisului
Până acum, se credea că sifilisul s-ar fi răspândit în Europa în urma contactelor cu amerindienii și că bacteria a fost adusă în Europa de către exploratori sau coloniști. Însă această chestiune devine acum mai complicată, dat fiind faptul că semnele unei boli similare au fost identificate pe schelete vechi în zone precum Peru sau Columbia, mult înainte de contactul cu europeni. Astfel, unii antropologi sugerează că sifilisul sau o formă ancestrală a acestei boli ar fi fost prezentă în lumea americană de milenii.
„Acest lucru ne face să reevaluăm, cel puțin în parte, teoriile clasice despre originea sifilisului, deschizând calea către ipoteze alternative despre evoluția și răspândirea acestei boli,” subliniază expertul în antropologie moleculară. “În plus, acest fapt evidențiază modul complex în care bolile infecțioase evoluează odată cu specia umană și modul în care sunt transmise între populații diferite.”
### Ce urmează în cercetarea de profil
Descoperirea vine în contextul unui efort mai amplu de înțelegere a istoriei bolilor infecțioase și evoluției bacteriilor patogene. O paletă largă de specialiști, de la arheologi la geneticieni, se dedică examinării unor schelete vechi, încercând să deslușească modul în care bolile s-au răspândit și s-au adaptat la mediul uman de-a lungul mileniilor.
Experții sunt optimiști și consideră că aceste cercetări pot contribui la dezvoltarea unor strategii mai eficiente de prevenire și tratament a bolilor cu caracter similar, dar și la înțelegerea modului în care populațiile ancestrale au reacționat la infecții. În același timp, această descoperire aduce în discuție și importanța conservării siturilor arheologice și a materialelor genetice, pentru a putea continua demersurile științifice în acest domeniu fascinant.
Deocamdată, cercetările continuă, iar comunitatea științifică rămâne deschisă la noi revelații despre trecutul bacteriilor și bolilor care au modelat evoluția umanității. Cu cât descoperirile devin mai precise, cu atât mai clar devine că povestea sifilisului și a altor boli infecțioase are rădăcini mult mai adânci decât s-a crezut inițial, iar înțelegerea acesteia poate deschide noi perspective pentru abordarea problemelor de sănătate din prezent.
