România trebuie să implementeze mecanisme eficiente de protecție pentru turiști în situații de criză, spun oficialii din industrie
Situația tensionată din Orientul Mijlociu, cauzată de conflictul dintre Iran și alte state, a scos în evidență vulnerabilitățile sistemului de protecție a turiștilor români aflați în străinătate. În ultimele zile, aproape 3.000 de români au fost blocați în diverse state din regiune, solicitând ajutor pentru repatriere, într-o situație în care autoritățile și agențiile de turism se confruntă cu limite legislative și logistice. În context, Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) atrage atenția asupra necesității urgentă de a institui mecanisme stabile și sigure pentru astfel de situații.
Lipsa unui cadru legal clar și soluții durabile pentru situațiile de criză
Povestea românilor aflați în zone de conflict din Orientul Mijlociu nu este nouă, dar recent și-a recâștigat actualitatea prin intensitatea crizei și numărul mare de cetățeni afectați. În timp ce legea în vigoare prevede repatrierea turiștilor odată ce transportul comercial devine disponibil, ea nu reglementează clar situațiile în care spațiul aerian este blocat pentru perioade lungi. În astfel de cazuri, relocarea necesită organizarea unor curse speciale charter, operațiuni extrem de costisitoare și dificile pentru industria turistică, și nu sunt obligate legal nici agențiile, nici statul. „Situația actuală arată încă o dată că România nu dispune de mecanisme funcționale de protecție pentru turiști în situații de criză majoră”, avertizează reprezentanții asociației.
Această lipsă de pregătire legislativă și logistică a dus, în cele câteva zile de tensiune, la situații în care agențiile de turism și-au suportat singure costurile cazării și au încercat, în același timp, să găsească soluții de transport pentru cei blocați. În cazul conflictului iranian, multe dintre aceste organizații s-au implicat activ pentru a gestiona situația, dar problema rămâne, de fapt, structurală și de durată.
Propuneri concrete pentru un sistem de protecție durabil și funcțional
ANAT recomandă, de mai mulți ani, crearea unui fond de garantare pentru agențiile de turism, inspirat de modelele funcționale din Europa, pentru a preveni pierderea banilor turiștilor în situații de urgență. Deși proiectul este prezentat ca esențial, acesta a rămas pe hold din cauza lipsei prioritizării de către fostele guvernări și parlamentari, chiar dacă, recent, a fost reluat în discuție și există speranțe pentru implementare.
În plus, organizația propune și înființarea unui fond de garantare pentru biletele de avion, care colectează un euro pentru fiecare segment de zbor, inspirat de modelul danez. Faptele recente, precum falimentul companiei Blue Air, au demonstrat cât de vulnerabili sunt pasagerii români: aproximativ 280.000 de persoane au avut de suferit pierzând peste 90 de milioane de euro, iar o astfel de situație evidențiază necesitatea unui mecanism de protecție financiară pentru pasageri.
Ce este și mai urgent este însă crearea unui sistem de intervenție rapidă pentru repatrierea cetățenilor în situații de blocaj aerian sau alte crize majore, fără să fie nevoie de decizii pe revizie sau de resurse bugetare de urgență. ANAT atrage atenția că, în alte țări europene, guvernele organizează zboruri speciale pentru repatrierea cetățenilor, adesea finanțate din bugetele naționale, demonstrând astfel ceea ce România nu pareță a avea: un mecanism funcțional, permanent și autonom.
Dorința de a construi un sistem de protecție durabil
Reprezentanții industriei turistice susțin că soluția trebuie să fie legiferată, astfel încât românii să beneficieze de sprijin direct și rapid, indiferent de schimbările politice sau de situația financiară a statului. În timp ce guvernele multor state europene acționează deja pentru a asigura repatrierea cetățenilor lor, autoritățile române încă lucrează la stabilească cadrul legal și formarea fondurilor necesare.
În prezent, negocierile cu ministerele și autoritățile sunt în curs, cu speranța că proiectele de lege pentru fondul de garantare și pentru mecanismul de intervenție vor deveni realitate în cel mult doi ani. ANAT vizează o abordare care să nu depindă de decizii ad-hoc, ci să asigure o structură stabilă și pregătită pentru orice situație de urgență.
Impactul conflictului din Orientul Mijlociu și strică nevoia stringentă de a avea mecanisme clare, eficiente și permanente în cazul altor crize viitoare determină sectorul turistic și autoritățile române să-și revizuiască rapid politicile. În timp ce, în alte state, intervențiile pentru repatriere sunt deja organizate și finanțate, România pare să fie în continuare în faza planurilor, dar există speranță că, odată cu responsabilizarea politică, va fi inițiat și pus în aplicare un sistem de protecție durabil pentru cetățenii săi în situații de criză.
