Conform ArenaIT: Atacul cibernetic asupra sistemelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și a platformei e-Terra, care a generat blocaje de durată, a scos la iveală dependența acută a României de infrastructura digitală. Paralel, un incident recent din Statele Unite subliniază un risc similar, chiar și în absența unor atacatori externi: pierderea accesului la date esențiale fără o breșă de securitate evidentă.
Riscuri dincolo de hackeri
În timp ce primele pagini ale ziarelor din România au fost dominate de știrea compromiterii sistemelor ANCPI, un caz din Statele Unite arată că pericolul este mult mai larg. Este vorba despre pierderea accesului la date critice, nu prin furt sau ștergere, ci printr-o simplă eroare umană sau o defecțiune neașteptată a infrastructurii. Acest lucru sugerează că vulnerabilitățile nu sunt limitate la acțiunile maligne ale hackerilor, ci pot apărea și din cauze interne, mult mai greu de anticipat și de prevenit.
Această realizare ridică noi semne de întrebare cu privire la robusteză sistemelor digitale guvernamentale și private. Dependența de servicii cloud, de furnizori externi sau de protocoale complexe de management al datelor poate crea puncte de vulnerabilitate neașteptate. Un incident aparent minor, precum o configurație greșită sau o întrerupere bruscă a unui serviciu terț, poate avea consecințe dezastruoase, similar cu un atac cibernetic de amploare.
Impactul asupra serviciilor esențiale
Situația ANCPI a arătat impactul direct asupra cetățenilor și companiilor, care nu au mai putut accesa servicii vitale legate de proprietate. Blocarea tranzacțiilor imobiliare, imposibilitatea obținerii de documente sau a efectuării de înregistrări au generat pagube și frustrări considerabile. Scenariul din Statele Unite, deși diferit ca mecanism, poate produce efecte similare.
Pierderea accesului la baze de date, fie că este vorba de informații medicale, fiscale sau administrative, poate paraliza funcționarea instituțiilor și poate afecta direct viața cetățenilor. Nevoia urgentă de a revizui protocoalele de backup, de recuperare în caz de dezastru și de securitate cibernetică devine astfel și mai stringentă. Investițiile în infrastructura digitală trebuie să vizeze nu doar protecția împotriva amenințărilor externe, ci și reziliența în fața erorilor interne sau a defecțiunilor neprevăzute.
Legea digitalizării și provocările sale
Promovarea digitalizării, un obiectiv declarat la nivel european și național, presupune o analiză atentă a riscurilor asociate. În timp ce beneficiile sunt incontestabile, potențialul de perturbare în cazul unor incidente majore este semnificativ. Atât cazul ANCPI, cât și cel din Statele Unite, ar trebui să servească drept semnale de alarmă pentru o abordare mai meticuloasă în implementarea și gestionarea sistemelor digitale.
Responsabilitatea revine atât autorităților, cât și companiilor private care operează infrastructuri critice. Crearea unor mecanisme de monitorizare continuă, a unor planuri de urgență bine definite și a unor procese riguroase de audit intern sunt esențiale. De asemenea, formarea personalului specializat în securitate cibernetică și în managementul riscurilor digitale trebuie să fie o prioritate constantă.
Un raport recent publicat de Institutul Național de Statistică arată că peste 70% dintre instituțiile publice din România utilizează în proporție covârșitoare sisteme informatice pentru desfășurarea activităților zilnice.
Sursa: ArenaIT
