Vara vine mai devreme și rămâne mai mult, arată ultimele cercetări, cu implicații majore pentru viața pe Pământ. Studiul publicat în „Environmental Research Letters” dezvăluie o schimbare accelerată a anotimpurilor, cu efecte vizibile asupra agriculturii, resurselor de apă și chiar a sănătății umane. Fenomenul este accentuat în zonele de coastă din emisfera nordică.
Schimbări radicale în calendarul climatic
Cercetătorii au analizat datele de temperatură din perioada 1961-2023, examinând zonele uscate, oceanele și zonele de coastă din ambele emisfere. Rezultatele arată o creștere semnificativă a duratei verii în ultimele decenii. Între 1990 și 2023, durata medie a verii a crescut cu aproximativ șase zile pe deceniu, o creștere mai rapidă decât cea observată anterior.
Unul dintre autorii principali ai studiului, Ted Scott, subliniază: „Pentru multe orașe, datele sunt și mai surprinzătoare.” De exemplu, în Sydney, temperaturile specifice verii durează acum circa 130 de zile, comparativ cu 80 de zile în 1990, o creștere de 15 zile pe deceniu. Toronto înregistrează și el o prelungire a verii cu opt zile pe deceniu.
Implicații pentru agricultură și mediul înconjurător
Acest fenomen are consecințe importante. Florile ar putea înflori înainte ca polenizatorii să fie activi, afectând ecosistemele. Culturile ar putea necesita semănare mai timpurie, iar topirea rapidă a zăpezii primăvara crește riscul de inundații. Zonele cu climă blândă devin tot mai toride, ceea ce ridică provocări suplimentare.
„Momentul și rapiditatea cu care sosește vara influențează viața vegetală, animală și societatea umană”, explică Scott. Cercetătorii propun o nouă abordare pentru definirea anotimpurilor, care să se bazeze pe depășirea temperaturilor medii istorice din fiecare localitate, în loc de calendar. Pragul este calculat pe baza datelor climatice din perioada 1961-1990.
O nouă metodă de măsurare a căldurii
Pe lângă durata verii, cercetătorii propun și o nouă metodă de măsurare a căldurii acumulate, combinând temperatura cu durata perioadei calde. Din 1990, căldura estivală acumulată în emisfera nordică a crescut de trei ori mai repede față de perioada 1961–1990. Aceste date subliniază urgența de a aborda schimbările climatice și de a adapta strategiile pentru a face față noilor realități.
Aceste evoluții vin într-un context internațional tensionat, cu accent pe tranziția energetică. Ilie Bolojan, Prim-Ministrul României, a subliniat importanța investițiilor în infrastructura verde, în timp ce Nicușor Dan, Președintele României, a pledat pentru politici climatice sustenabile.
