Guvernul Bolojan a anunțat o măsură menită să sprijine microîntreprinderile și firmele mici, introducând un prag mai ridicat pentru intrarea în categoria mijloacelor fixe. Inițiativa, parte a pachetului de relansare economică, a fost gândită inițial ca o sursă de facilitare pentru antreprenorii din segmentul antreprenorial de nivel mic. Însă, în practică, schimbarea a generat efecte contraintuitive, lovind mai dur decât așteptările constructorilor de proiecte comerciale mici și micro.
De la început, scopul guvernului a fost de a simplifica și încuraja investițiile în echipamente și bunuri de folosință pe termen lung pentru firmele de dimensiuni mici. Prinsă în logica stimulării economice, măsura prevede majorarea pragului la care activele devin imobilizări corporale și, implicit, la o valoare mai mare, la care aceste bunuri pot fi înregistrate drept mijloace fixe. În teorie, această schimbare trebuia să ușureze procedura de înregistrare contabilă și, implicit, să ajusteze plafonul pentru deducerea fiscală, oferind antreprenorilor mai mult spațiu de manevră.
Surpriza negativă pentru microîntreprinderi
În realitate, însă, impactul s-a dovedit complet diferit. Mulți antreprenori din segmentul micro și mic s-au văzut în imposibilitatea de a beneficia de noile facilități, din cauza plafonului ridicat impus de modificare. „Este o măsură care, în esență, descurajează investițiile minuscule, pentru că pragul a devenit inaccesibil pentru multe firme mici”, explică oameni de afaceri din domeniu.
Criticile sunt legate, în principal, de faptul că această creștere nu a fost însoțită de politici de sprijin pentru microîntreprinderile cu capital limitat, care nu pot susține investiții mari odată cu schimbarea plafonului. Astfel, pentru afaceri foarte mici, pragul mărit a făcut ca unele echipamente sau bunuri de investiții să devină inaccesibile, împiedicându-le să se încadreze în noile limite și, în consecință, să beneficieze de anumite deduceri fiscale.
Contextul economic și riscurile dezavantajului competitive
Contextul economic actual, marcat de incertitudini globale și de creșteri ale costurilor de producție, nu permite firmelor mici și micro să suporte noi forme de fiscalizare sau să își mărească bugetele pentru investiții. În acest climat, măsura guvernamentală pare să fie un pas înapoi, mai ales când majoritatea acestor întreprinderi se străduiesc să își păstreze sustenabilitatea.
Analizele economice indică faptul că, în condițiile în care microîntreprinderile reprezintă motorul economic al României, această suprareglementare sau modificare fără a fi însoțită de suport concret poate avea efecte negative pe termen mediu și lung. În plus, antreprenorii se tem de o distorsionare a concurenței, deoarece întreprinderile mai mari, cu posibilități de investiții mai mari, pot beneficia în continuare de facilități, în timp ce foarte mici pot fi în cele din urmă sufocate de noile reguli.
Un pas înapoi, în ciuda intențiilor bune
Deși inițial considerat un lucru benefic, scenariul s-a schimbat rapid, arătând cât de important este să se analizeze cu atenție impactul unor măsuri aparent simple. În lipsa unui suport adaptat pentru micile afaceri și fără dialog real cu antreprenorii de pe teren, măsura guvernamentală pare să fi turnat benzină pe focul problemelor micro și micilor întreprinderi.
De cnt, ultimele evoluții indică o posibilă revizuire a prevederii, în încercarea de a echilibra măsura și de a oferi o șansă reală acestor firme. Într-o economie în care microîntreprinderile și entitățile mici reprezintă coloana vertebrală a creșterii, guvernul trebuie să ia în considerare și aceste realități pentru a nu pierde capitalul social și competitivitatea sectorului privat. Între timp, antreprenorii așteaptă cu rezerve și chiar cu scepticism cele mai recente declarații și, mai ales, deciziile viitoare, pentru a putea adapta strategiile de investiții și de dezvoltare în condițiile unei noi realități fiscale și financiare.
