Apa potabilă care ajunge în București provine în principal din râul Argeș și, din păcate, este extrem de poluată, o situație alarmantă pentru sănătatea locuitorilor. De mai multe săptămâni, în timp ce consumatorii se bazează pe această resursă critică pentru alimentație și igienă, problemele de calitate ale apei din sursa de proveniență și sistemul de tratare persistă fără soluții clare în vedere. Direct responsabil pentru gestionarea resursei, compania Apa Nova nu reușește să controleze eficient această situație, iar consumatorii trebuie să fie conștienți de riscuri.
Sursa poluării și condițiile din stațiile de tratament
Apa care ajunge în Capitală pornește din barajul Vidraru, dar autoritățile și specialiștii avertizează că este extrem de murdară, fiind plină de nămol și impurități, și ajunge apoi în stația de tratare Cerbureni. Problema gravă este că infrastructura de tratare a fost construită acum peste jumătate de secol, în 1973, și nu a mai beneficiat de investiții majore de atunci. Astfel, la stație, apa trece prin bazine externe și apoi în faza finală de filtrare, o etapă unde se face tratament cu sulfat de amoniu și var pentru distrugerea bacteriilor.
Primarul din Curtea de Argeș, Constantin Panțurescu, susține că „totul se curăță și se întreține periodic,” însă realitatea demonstrează contrariul. Echipamentele vechi, însoțite de infrastructura învechită, nu pot face față unui flux atât de poluat, lucru confirmat și de reproșurile aduse de firma Aquaterm, gestionarul rețelei. De peste un an, aceasta a avertizat autoritățile locale despre starea critică a instalațiilor, dar modernizarea acestora nu s-a concretizat încă, deși s-au investit bani din fonduri europene pentru extinderea sistemului de canalizare și construirea unei stații de epurare moderne, lucrări întârziate din cauza problemelor administrative și a cerințelor birocratice.
Poluare și deversări ilegale în râul Argeș
Complicațiile nu se limitează la infrastructură. În prezent, în localitatea Curtea de Argeș, poluarea evidentă e cauzată și de deversarea necontrolată a dejecțiilor în râul Argeș, din vechea stație de epurare în funcțiune, care nu mai respectă normele și deversările se fac în apropierea unei bălți pline de gunoaie. Această baltă, poluată cronic, devine loc de deversare și sursă de contaminare pentru apa destinată consumului uman.
Inspectiile efectuate la sfârșitul anului 2024 n-au reușit să stabilească cu exactitate unde se află gura de deversare, iar controalele din 2025 nu au fost efectuate, ceea ce indică o lipsă de monitorizare adecvată. În absența verificărilor, riscul ca apa din râul Argeș să fie extrem de periculoasă pentru populație rămâne crescut, mai ales pentru consumatorii din zonele rurale și localitățile care nu dispun de infrastructură adecvată.
Probleme agravante în județul Giurgiu și perspectiva viitoare
Situația nu e mai bună nici în județul Giurgiu, unde mai multe localități nu beneficiază de sistem de canalizare, deși au fost făcute în trecut investiții în puțuri și rețele de transport. În Adunații-Copăceni, aproape de București, în ciuda eforturilor din 2010, apa locală nu este potabilă, fiind contaminată și neconformă cu standardele de siguranță. Aceasta reprezintă o povară pentru sănătatea populației, într-un moment în care calitatea apei devine tot mai critică.
Lasă loc de speranță planurile pentru noi investiții și modernizări, dar aceste proiecte întârzie, iar lipsa unei monitorizări riguroase agravează criza. În timp ce autoritățile promit soluții, realitatea arată că infrastructura veche și gestionarea deficitară continuă să pună în pericol sănătatea celor din zonele afectate. Pentru București și împrejurimi, această situație ridică întrebări despre viitorul accesului la apă sigură și despre măsurile concrete necesare pentru a răspunde unei crize ce devine din ce în ce mai acută.
