Apele din Capitală, deja poluate, provin în majoritate din râul Argeș, iar autoritățile de gestionare a resurselor nu par să fi reușit să controleze situația alarmantă a calității acestora. Consecințele sunt grave, atât pentru sănătatea publică, cât și pentru ecosistemele locale, fiind un semnal clar al lipsei de investiții și al gestionării deficitare a infrastructurii de apă potabilă din regiune.
Râul Argeș: sursa principală a apei din Capitală, dar plină de probleme
Apa care ajunge în Capitală, după ce pleacă din barajul Vidraru, traversează deja trasee dificile. Ajunsă în bazinul de decantare de la stația de tratare Cerbureni, apa este, conform specialiștilor, extrem de murdară. De peste jumătate de secol, infrastructura acestei stații nu a cunoscut investiții majore, iar echipamentele folosite, unele datând din 1973, funcționează cu dificultate, fiind tot mai depășite de nevoia actuală de tratare a apei.
După încă o etapă de pre-tratare în bazine exterioare, apa trece apoi printr-un proces în care, din cauza condițiilor precare ale instalației, bacterii și impurități pot rămâne în continuare, fiind un potențial pericol pentru consumatori. Constantin Panțurescu, primarul localității Curtea de Argeș, susține însă că „totul se curăță și se întreține periodic”, o afirmație care nu pare să convingă pe toți specialiști.
Poluarea și riscurile pentru sănătate: un pericol real pentru consumatori
Timp de săptămâni, apa din Argeș a prezentat o turbiditate mare, adică conținea niveluri ridicate de nămol, ceea ce înseamnă că putea conține bacterii și microbi patogeni. În ciuda acestor semnale de pericol, autoritățile locale par să nu fi luat măsuri suficiente pentru a remedia situația. Silvia Ionescu, medic specializat în evaluarea factorilor de risc din DSP Argeș, subliniază: „Apa nu poate fi consumată dacă are turbiditate mare, din cauza riscului de contaminare”. Cu toate acestea, reprezentanții autorităților susțin că nu există motive de îngrijorare.
La stația de tratare, procedura implică tratarea apei cu sulfat de amoniu și var, pentru distrugerea bacteriilor. Însă, datorită vechii infrastructuri, aceste tehnologii nu sunt eficiente precum cele moderne, fapt constatat chiar de specialiștii în domeniu. Rețeaua de apă și stațiile de tratare aparțin companiei Aquaterm, aflată în subordinea Primăriei, dar problemele persistă, iar banii din fonduri europene destinați modernizării au fost cheltuiți, dar proiectele rămân în continuare în faza de implementare.
Investiții nefinalizate și deversări ilegale: peisajul dezastrului ecologic la Curtea de Argeș
Lucrările de modernizare a stației de epurare, începute în 2022 cu un termen estimat de 12 luni, nu au fost finalizate nici până acum, în ciuda alocării unor fonduri europene. În aceste condiții, vechea instalație de epurare continuă să deverseze dejecții în râul Argeș, dintr-o baltă plină de gunoaie, de unde curge înapoi în râu, perpetuând un cerc vicios de poluare.
Raportările anterioare ale controalelor indică faptul că, la ultimele inspecții, inspectorii nu au reușit să identifice clar gura de deversare, semn clar al ignoranței sau al lipsei de interes din partea autorităților. În plus, problemele se extind și în județul Giurgiu, în localități precum Adunații-Copăceni, unde, deși au fost realizate puțuri și țevile trase în 2010, apa de aici nu este potabilă.
În absența unor măsuri concrete, situația rămâne alarmantă, iar riscurile pentru sănătatea locuitorilor și mediul înconjurător devin tot mai evidente. În timp ce autoritățile promit investiții și modernizări, realitatea de teren arată că infrastructura și controlul calității apei rămân în mare măsură ineficiente, iar timpul nu par să fie un aliat al soluțiilor rapide. În contextul actual, întrebarea care se impune este dacă vor exista cu adevărat măsuri concrete pentru combaterea poluării și pentru asigurarea unui acces sigur la apă potabilă în regiunea capitalei.
