Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) refuză aplicarea legii avertizorilor de integritate pentru judecători, o decizie care ridică semne de întrebare cu privire la protecția magistratilor în cadrul sistemului judiciar românesc. În timp ce legislația 361/2022 a fost introdusă cu scopul de a proteja avertizorii de integritate din diferite sectoare, inclusiv sectorul public, CSM susține că măsurile prevăzute nu îi vizează și pe judecători, susținând astfel o delimitare clară între funcțiile judiciare și cele în domeniul protecției avertizorilor.
Această poziție a Consiliului a rămas sub semnul întrebării încă de când a fost făcută publică, după ce APADOR-CH, organizație apărătoare a drepturilor omului și a statului de drept, a solicitat explicații oficiale privind aplicarea legii în sistemul judiciar. În răspunsul oficial, CSM a afirmat că legea nu se aplică judecătorilor, ceea ce a indignat mai mulți specialiști în drept și reprezentanți ai societății civile care consideră această poziție ca fiind problematică și limitativă.
De ce legea avertizorilor nu se aplică judecătorilor, conform CSM
CSM argumentează că legea 361/2022 a fost elaborată pentru a proteja persoanele din serviciul public, implicate în denunțarea faptelor de corupție sau alte încălcări ale legii în cadrul instituțiilor administrative sau de control. În opinia instituției, această categorie nu include judecătorii, care sunt percepuți mai degrabă ca fiind parte a sistemului de justiție, și nu ca reprezentanți sau funcționari ai aparatului administrativ sau de control.
Această interpretare a fost criticată vehement, în special de reprezentanții ONG-urilor dedicate protecției drepturilor omului. Ei susțin că, indiferent de statutul lor special, judecătorii pot avea și ei motive întemeiate să sesizeze situații de încălcare a legii sau de corupție, fapt ce face necesară și pentru aceștia protecția acordată avertizorilor. În opinia acestora, o astfel de distincție ar putea descuraja judecătorii să semnaleze problemele sistemului, afectând astfel transparența și integritatea justiției.
Contextul legislativ și implicările pentru viitor
Legea 361/2022 a fost adoptată cu intenția clară de a încuraja cultura denunțării și de a combate corupția în sectorul public. În alte domenii, precum administrația centrală sau locală, funcționarii și angajații pot beneficia de protecție dacă raportează fapte de încălcare a legii, fără teama de represalii.
Totuși, potrivit CSM, judecătorii nu sunt vizați de această protecție, ceea ce ridică întrebări legate de capacitatea lor de a raporta posibile abateri sau conflicte de interese din interiorul sistemului judiciar. În plus, această atitudine poate crea un precedent problematic, în condițiile în care judecătorii au, conform legii, o autoritate specială și o responsabilitate deosebită în administrarea justiției și menținerea statului de drept.
Noile perspective și ce urmează pentru sistemul judiciar românesc
Organizațiile civice și opoziția vor urmări cu atenție dacă autoritățile vor reconsidera poziția în privința aplicării legii avertizorilor de integritate pentru sistemul judiciar. În timp ce CSM menține că această prevedere nu se aplică judecătorilor, avocații și experții în drept sugerează necesitatea unei interpretări mai nuanced, care să includă și protejarea judecătorilor în cazul în care aceștia devin martorii unor situații de corupție sau abuzuri în cadrul instanțelor.
Este cert că dezbaterea ascute întreaga societate civilă și forurile judiciare, fiind nevoie de o regândire a cadrului legal pentru a asigura protecția reală și eficientă a tuturor actorilor implicați în lupta împotriva corupției și pentru consolidarea independenței justiției. Într-un stat de drept solid, transparența și protecția celor care denunță nereguli trebuie să fie garantate indiferent de statutul funcției sau poziției sociale.
