Crisis în spitalele de psihiatrie din România: nivel record de aglomerare și riscuri pentru siguranță
Situație fără precedent în sistemul de sănătate mentală românesc. Președintele Asociației Spitalelor Publice de Psihiatrie din țară, dr. Lucian Constantin Paziuc, avertizează că unitățile de tratament din domeniul psihiatriei sunt complet suprasolicitate, atingând cote alarmante ale gradului de ocupare. Mulți manageri ai acestor spitale se confruntă cu dificultăți tot mai mari în gestionarea fluxului de pacienți, iar măsurile de siguranță pun uneori în pericol atât personalul, cât și pacienții.
O vacanță a controlului și creștere alarmantă a numărului de internări
În ultimele luni, presiunea asupra spitalelor de psihiatrie a crescut vizibil, în ciuda pragurilor maximale de ocupare stabilite de autorități. În zonele cele mai afectate, acestea ating și depășesc 95%, un nivel pe care nimeni nu-l mai consideră controlabil. „Managerii acestor spitale nu pot controla fluxul de internări și nu pot asigura condiții adecvate pentru toate persoanele care au nevoie de tratament de specialitate”, a explicat dr. Paziuc.
Această situație critică are ca principală cauză o creștere semnificativă a numărului de pacienți cu boli psihice acute, alimentată de factori precum criza economică, stresul generat de inflație, dar și de faptul că resursa umană este insuficientă și adesea depășită. Cu grijile de zi cu zi intensificate peste măsură, tot mai mulți români se îndreaptă către spitale după simptome acuzate, iar sistemul nu reușește să țină ritmul.
Măsuri de siguranță sub semnul întrebării în fața aglomerației
Derularea internărilor într-un mediu atât de aglomerat ridică probleme serioase de siguranță, atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical. Măsurile obișnuite de păstrare a ordinii sunt adesea insuficiente, iar riscul ca situațiile de tărie sau comportamente imprevizibile să escaladeze este tot mai mare. „Managerii acestor spitale nu mai pot controla fluxul de internări, ceea ce încalcă orice normă existentă de siguranță”, avertizează liderul medical.
Cadrul legislativ, deși înăsprește normele pentru internările neuro-psihiatrice, pare să fie depășit de realitate, fapt subliniat și de reprezentanții din domeniu. La această problemă se adaugă și lipsa de personal specializat, precum și dificultățile de a realiza medicație și supraveghere adecvată în condiții de supraaglomerare.
Contextul și perspectivele viitoare ale sistemului de sănătate mentală
Criza actuală nu este doar o consecință temporară a situației sanitare sau sociale, ci reflectă probleme mai adânci din sistemul de sănătate mentală din România. Finanțarea insuficientă, planurile limitate de dezvoltare a infrastructurii și deficitul de personal specializat au făcut ca rezolvarea acestei situații să fie dificilă, dacă nu imposibilă, într-un termen scurt.
Autoritățile sanitar-administrative caută soluții, însă până acum eforturile rămân insuficiente în fața exigențelor unei creșteri explozive a cazurilor. În timp ce oficialii promit investiții în infrastructură și în recrutarea de specialiști, realitatea de pe teren indică o nevoie urgentă de măsuri concrete pentru a preveni o catastrofă umanitară.
În ultimele zile, semnalele de alarmă au fost tot mai frecvente, acuzând un sistem de psihiatrie supraaglomerat, vulnerabil și neadaptat la volumele actuale de internări. Dacă autoritățile nu vor lua măsuri imediate pentru a gestiona această criză, riscăm să asistăm la o deteriorare și mai accentuată a siguranței atât în aceste spații, cât și în comunitate. În timp ce se caută soluții pe termen lung, adevărul rămâne că sistemul de sănătate mentală din România se află într-un punct critic, iar timpul pentru acțiune pare tot mai limitat.
