Conform Descopera: Lacuri fantomatice, unite de ploile neobișnuite în Australia
O imagine spectaculoasă, capturată de un satelit, dezvăluie transformarea a două lacuri australiene, anterior separate și cu nuanțe distincte, într-un singur corp de apă tulbure. Fenomenul se petrece în regiunea aridă Barkly Tableland, din Teritoriul de Nord al Australiei, după o perioadă neobișnuit de ploioasă.
Lacul Tarrabool, cel mai mare dintre cele unite, se extindea pe aproximativ 90 de kilometri în punctul său cel mai lat și prezenta o culoare verde închis, specifică vegetației abundente și algelor. Vizavi de acesta, un complex format din trei lacuri mai mici – Sylvester, Corella și Deburgh – se distingea prin culoarea sa albicioasă, cauzată de cantitatea mare de sedimente aflate în suspensie. Se presupune că revărsarea și amestecarea acestora a antrenat praful și stratul superior de sol din zonele învecinate.
Factori climatici și implicații ecologice
Aceste lacuri sunt de natură efemeră, lipsite de surse permanente de alimentare sau de evacuare. De obicei, ele seacă în perioadele secetoase, evaporarea fiind accelerată de temperaturile ridicate. Totuși, în ultimii doi ani premergători imaginii satelitare, ploile au fost atât de abundente încât lacurile nu au apucat să se usuce, ci dimpotrivă, s-au extins constant.
Sezoanele ploioase din Teritoriul de Nord, de obicei din octombrie până în aprilie, au fost printre cele mai ploioase zece înregistrate începând din 1990, pentru sezoanele 2022-2023 și 2023-2024. Aceste precipitații excepționale se suprapun peste o tendință generală de creștere a precipitațiilor anuale în Barkly Tableland, estimată la aproximativ 14% între 1989 și 2018, posibil legată de schimbările climatice.
Fenomenul a fost amplificat de ciclonul tropical Megan, care în martie 2024 a adus cantități uriașe de precipitații în regiune, provocând inundații rapide.
Un ecosistem vital pentru păsări
Situația lacurilor unite, deși neobișnuită, are implicații importante pentru fauna locală. În timpul iernii, Lacul Tarrabool și Lacul Sylvester devin zone esențiale pentru reproducerea unor specii de păsări, precum ibisul cu gât de paie și pelicanul australian. Aceste zone sunt recunoscute internațional de BirdLife International ca fiind importante pentru populațiile de păsări.
Atunci când Lacul Tarrabool este plin, el inundă și sistemul de mlaștini Eva Downs, formând cea mai mare mlaștină împădurită din Australia. Această expansiune acvatică contribuie la menținerea unui habitat bogat și divers, esențial pentru supraviețuirea multor specii.
Autoritățile monitorizează evoluția acestor lacuri, care oferă o perspectivă asupra impactului precipitațiilor abundente în zone considerate anterior aride. Informațiile colectate vor contribui la înțelegerea mai bună a dinamicii ecologice în contextul schimbărilor climatice.
Sursa: Descopera
