Un fost consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Eugen Rădulescu, a lansat critici dure la adresa politicilor economice din ultimii ani, sugerând că iresponsabilitatea în cheltuirea fondurilor publice ar putea afecta capacitatea țării de a gestiona crizele viitoare, inclusiv pe cele generate de instabilitatea din Orientul Mijlociu. Acesta a subliniat lipsa rezervei financiare pentru a atenua impactul potențial al unei noi crize economice, punând în evidență gestionarea defectuoasă a fondurilor publice în trecut.
Deficitul bugetar, o problemă majoră
Rădulescu a criticat în special politicile economice promovate începând cu anul 2017, afirmând că acestea nu au respectat echilibrul bugetar și au condus la o creștere semnificativă a deficitului. Potrivit acestuia, cheltuielile bugetare au atins un nivel alarmant, crescând până la 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2024, într-o perioadă în care nu au existat crize majore. Această creștere a deficitului este văzută ca o consecință directă a cheltuielilor excesive din trecut.
Specialistul în finanțe a atras atenția asupra consecințelor pe termen lung ale acestor politici. El a afirmat că lipsa unei rezerve financiare adecvate limitează capacitatea României de a răspunde eficient la eventualele șocuri economice, cum ar fi efectele crizei din Golf. Rădulescu a subliniat că fondurile ar fi trebuit să fie disponibile pentru atenuarea impactului crizei, dar, din păcate, nu există rezerve.
Datorii și provocări viitoare
Rădulescu a avertizat că problemele din sectorul public nu sunt încă rezolvate. El a explicat că un deficit bugetar ridicat, combinat cu un deficit semnificativ de cont curent, indică faptul că țara trăiește peste posibilitățile sale financiare. Majorarea salariilor și pensiilor, alături de investiții, au fost finanțate până în 2025 printr-un grad de îndatorare ridicat. Însă, îndatorarea excesivă are limitele sale.
„Anul acesta vom cheltui 3% din PIB pe dobânzi”, a precizat Rădulescu. Această sumă este mai mare decât cea alocată educației și este de așteptat să crească în viitor, având în vedere deficitul bugetar actual. Economistul a mai adăugat că, în următorii ani, statul român se va confrunta cu o provocare majoră odată cu ieșirea la pensie a generației celei mai numeroase.
În contextul actual, România se confruntă cu un deficit bugetar important și cu o datorie publică crescută. Premierul Ilie Bolojan, în ciuda eforturilor de consolidare fiscală, se confruntă cu presiuni constante pentru creșterea cheltuielilor sociale și investiționale.
