Conform Economistul.ro: Legea Biodiversității deblochează fonduri PNRR, dar ridică semne de întrebare
Parlamentul României a adoptat, în ședința extraordinară din 6 august 2026, Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Actul normativ crucial, care vizează deblocarea unei tranșe de aproximativ 972 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), consolidează legătura dintre protecția mediului și mecanismele de subvenționare agricolă. Cu toate acestea, o analiză atentă a textului final, corelată cu Planul Național de Acțiune pentru Dezvoltarea Producției Ecologice, relevă un contrast major între recunoașterea oficială a agriculturii ecologice ca soluție pentru biodiversitate și ambițiile naționale considerate modeste în raport cu țintele europene.
Compromisul legislativ privind pesticidele
Traseul legislativ al strategiei a fost unul sinuos, documentul fiind inițial aprobat ca Hotărâre de Guvern pe 23 iulie 2026, dar retras ulterior la solicitarea Comisiei Europene, care a cerut un act cu putere de lege. Textul a suferit modificări semnificative în comisii, în special la nivel de vocabular, sub presiunea lobby-ului agriculturii convenționale.
Forma inițială, aliniată la Pactul „De la fermă la furculiță” (Farm to Fork), prevedea o reducere cantitativă de 50% a utilizării pesticidelor și fertilizanților sintetici. Forma finală aprobată a transformat această țintă într-o obligație de „diminuare a riscurilor de poluare”. Reprezentanții INTER-BIO și ai organizației europene IFOAM Organics Europe consideră că acest compromis semantic ar putea îngreuna raportările către Bruxelles, întrucât cuantificarea „riscului” fără o reducere fizică a substanțelor devine dificilă.
Ambiții modeste pentru sectorul ecologic
Strategia europeană „De la fermă la furculiță” vizează atingerea a 25% suprafețe agricole ecologice până în 2030. România se află însă pe ultimele locuri în Uniunea Europeană, cu doar aproximativ 5,7% din suprafața agricolă utilizată certificată ecologic, conform raportului FIBL 2026. Planul Strategic Național își propune o țintă modestă, sub 6% pentru anul 2030. Costin Lianu, președintele INTER-BIO, atrage atenția că, fără stimulente financiare clare, inclusiv din fondurile de biodiversitate, România riscă să rămână un simplu exportator de materie primă brută.
„România are șansa istorică de a folosi banii din PNRR nu doar pentru a bifa un jalon birocratic, ci pentru a deveni un lider regional în agroecologie”, a declarat Lianu. El subliniază că 30% din ecosistemele degradate nu pot fi refăcute folosind aceleași substanțe chimice intensive ca până acum. INTER-BIO propune ca banii din PNRR să fie direcționați direct către fermierii care practică deja agroecologia.
Riscul exportului de materie primă brută
Planul Național de Acțiune identifică o problemă structurală a sectorului agricol românesc: peste 80% din producția ecologică internă este comercializată ca materie primă brută, în timp ce produsele cu valoare adăugată ridicată, precum legumele, fructele sau lactatele bio, sunt rare pe piața autohtonă. Pentru ca noua lege să fie o oportunitate economică, INTER-BIO sugerează măsuri concrete: investiții în logistică pentru sectorul bio, introducerea unor cote obligatorii de alimente ecologice în achizițiile publice și publicarea de date transparente care să diferențieze suprafețele bio productive de cele folosite doar pentru subvenții.
„Fermierul ecologic muncește mai mult, își asumă riscuri mai mari și protejează apa și solul tuturor românilor”, a mai adăugat Lianu. Asociația consideră că fondurile europene trebuie să ajungă direct la fermierii care livrează rezultate reale și protejează biodiversitatea, nu doar pe hârtie.
Sursa: Economistul.ro
