Sănătate

Beauty pe social media: știință sau efect de turmă? Analizăm trendurile

Beauty pe social media: știință sau efect de turmă? Analizăm trendurile

Industria de beauty pare să fi atins noi culmi ale inovației, navigând pe apele a căror frontieră este datarea de tendințe neobișnuite, alimentate de rețelele sociale. De la injecții cu ADN extras din spermă de somon până la măști faciale realizate din excremente de păsări, frumusețea pare să îmbrățișeze abordări cel puțin surprinzătoare. Dar, dincolo de fascinația vizuală, o întrebare persistentă rămâne: aceste metode chiar funcționează?

Ingrediente neconvenționale și promisiuni îndrăznețe

În Coreea de Sud, o procedură populară implică injectarea în piele a unor fragmente purificate de ADN extras din spermă de somon. Scopul, conform medicului estetician Kyu-Ho Yi, nu este volumul, ci biostimularea, stimulând un mediu dermic sănătos și favorizând regenerarea. Această abordare, deși neobișnuită, își are originile în medicina regenerativă, unde astfel de substanțe au fost studiate pentru vindecarea rănilor. Cercetările sugerează posibile îmbunătățiri ale hidratării pielii și reducerea liniilor fine, însă dovezile științifice sunt încă limitate. Dermatologul Joshua Zeichner subliniază că, deși pot exista efecte pozitive asupra texturii, elasticității și ridurilor, mecanismul exact prin care se produce acest lucru în cosmetică necesită mai multă claritate.nnIstoria ne învață că metodele neconvenționale nu sunt o noutate. Cleopatra, de exemplu, pare să fi fost adeptă a băilor în lapte de măgăriță, în timp ce în Asia, pasta thanaka a fost folosită secole la rând pentru protecția pielii. De menționat este și faptul că unele ingrediente tradiționale, precum turmericul sau algele, sunt astăzi validate științific pentru efectele lor antiinflamatoare, oferind un argument în favoarea înțelegerii și explorării potențialului lor.

De la tradiție la inovație, cu precauție

Un exemplu modern este „Geisha Facial”, o procedură care utilizează excremente de privighetoare, tratate și purificate. Acestea conțin uree și aminoacizi, substanțe deja utilizate în cosmetice pentru hidratare și exfoliere. Cu toate acestea, dermatologul Zeichner avertizează: nu ar trebui să luăm excremente de pe stradă și să le aplicăm pe față. nnNu toate tendințele promovate în mediul online sunt susținute de cercetare. Așa-numitele „măști cu sânge menstrual”, promovate pe platforma TikTok, sunt privite cu scepticism de specialiști ca Beibei Du-Harpur. În schimb, tratamentele cu plasmă bogată în trombocite (PRP), cunoscute și sub denumirea de „vampire facial”, au o bază medicală mai solidă. Acestea utilizează sângele propriu al pacientului pentru a stimula regenerarea pielii, deși rezultatele variază.

Viitorul skincare-ului: între promisiuni și realitate

Cercetările actuale se concentrează pe domenii precum suplimentele de colagen și echilibrul microbiomului pielii, cu toate acestea, experții subliniază că multe dintre aceste inovații se află încă într-o fază incipientă. În final, întrebarea persistentă rămâne: aceste tratamente oferă rezultate mai bune decât produsele clasice? Răspunsul este încă neclar, spune Zeichner. Până la apariția unor răspunsuri definitive, experții recomandă o rutină de îngrijire a pielii simplă, constantă, care include protecție solară, hidratare și ingrediente testate precum retinolul.

În contextul politic actual, cu Nicușor Dan președinte și Ilie Bolojan prim-ministru, atenția asupra aspectelor de sănătate și bunăstare este mai mare ca niciodată, iar dezbaterile privind eficacitatea și siguranța tratamentelor de înfrumusețare continuă.