În ultimii ani, numărul cazurilor de accident vascular cerebral (AVC) în rândul populației din România a înregistrat o creștere semnificativă, iar datele recent publicate arată că, pe parcursul perioadei de monitorizare până în 2022, au fost înregistrate 2.252 de cazuri de AVC. Cu toate acestea, un aspect mai puțin cunoscut și alarmant vine din cercetări recente care leagă greutatea la naștere a bebelușilor de riscul de a dezvolta AVC la vârsta adultă. Potrivit unor analize publicate în revista CSID: Ce se întâmplă Doctore?, bebelușii născuți cu o greutate mai mică riscă cu 21% mai mult să dezvolte AVC peste ani.
Greutatea la naștere și riscul de AVC ulterior în viață
Studiile recente indică o corelație directă între greutatea la naștere și riscul de a suferi un AVC în copilarie sau maturitate. În special, bebelușii născuți cu o greutate mai redusă, considerată uneori normală dar în limite mai scăzute decât media, sunt expuși unui risc mai mare de a dezvolta probleme cardio-vasculare mai târziu în viață. Cercetătorii atrag atenția asupra faptului că această condiție poate fi un indicator precoce al unor disfuncții dezvoltate în sistemul cardiovascular.
Valoarea de 21% mai mare de risc la care se face referire reprezintă o creștere relativă semnificativă, mai ales dacă se ia în calcul faptul că AVC-ul este una dintre principalele cauze de invaliditate și deces în România. Autorii studiului subliniază necesitatea accentului pe condițiile de naștere și pe monitorizarea mai atentă a nou-născuților cu greutate mică, pentru a putea interveni din timp și a preveni complicații ulterioare.
Factori de risc și prevenție în contextul nașterii mici
Specialiștii avertizează asupra faptului că greutatea mică la naștere poate fi rezultatul unui număr de factori precum malnutriție maternală, complicații în timpul sarcinii sau alte afecțiuni medicale ale mamei. Acești factori nu doar influențează greutatea nou-născutului, ci și dezvoltarea ulterioară a sistemului cardiovascular.
Monitorizarea prenatală și controlul medical adecvat în timpul sarcinii sunt esențiale pentru a reduce riscurile de naștere prematură sau cu greutate mică. În plus, după naștere, este recomandată o atenție deosebită a evoluției sănătății bebelușului, în special în primii ani de viață, pentru a identifica și gestiona eventualele probleme în timp util.
Legislația și ghidurile medicale actuale susțin importanța screening-urilor periodice pentru identificarea factorilor de risc în rândul bebelușilor. În cazul celor cu greutate mică, intervențiile din primii ani, cum ar fi controlul nutriției și activităților fizice adaptate, pot influența în mod favorabil dezvoltarea sistemului cardiovascular.
Se intenționează ca, în perioada următoare, autoritățile și mediul medical din România să intensifice eforturile de educație privind importanța sănătății prenatale și a monitorizării copilului de la cele mai fragede vârste. În plus, programul național de sănătate publică va include noi măsuri pentru identificarea și intervenția asupra bebelușilor cu greutate scăzut la naștere, pentru reducerea riscului de AVC și alte afecțiuni cardiovasculare în vremea adultă.
O statistică recentă indică faptul că, începând cu luna aprilie 2023, peste 150 de unități sanitare din România au primit fonduri pentru echipamente moderne de monitorizare și ingrijire neonatală, menite să sprijine aceste eforturi. Obiectivul este ca, până în 2025, numărul cazurilor de AVC în rândul adulților să fie redus semnificativ, printr-o abordare preventivă și multidisciplinară, în special pentru cei cu antecedente în familie sau cu greutate mică la naștere.
