Înainte de era digitală, accesul la cultură și literatură în București avea forme diferite, dar tot atât de încântătoare și esențiale pentru comunitate. În anii ’70-’80, orașul era martorul unui fenomen rar întâlnit astăzi: bibliobuzul, o librărie mobilă ce aducea cărți în cartierele mărginașe și în zonele neacoperite de biblioteci tradiționale. Acest autobuz adaptat, plin de rafturi încărcate cu volume, era un adevărat membu al căutătorilor de literatură, iar împrumuturile se făceau pe baza unei legitimații, totul în mod gratuit. În interior, o bibliotecară petrecea ore întregi, păstrând tradiția accesului liber la cultură într-o perioadă în care digitalizarea nu exista.
## Biblioteca pe roți: un proiect de solidaritate culturală în București
De-a lungul anilor, aceste bibliobuze au ajuns în zone precum Berceni, Balta Albă sau Drumul Taberei, acolo unde populația avea mai puține oportunități de a accesa o bibliotecă clasică. Circulația lor a început în 1974 și s-a încheiat în 1992, lăsând în urmă povești și amintiri înrădăcinate în conștiința bucureștenilor. Printre titlurile preferate de cititori se numărau „Legendele Olimpului”, „Iliada”, „Odiseea”, „Eneida”, dar și serii precum „Cireșarii” sau „La Medeleni”. Pentru mulți, aceste pagini au reprezentat primii pași în lumea literaturii, descoperirea unei lumi plină de povești, de aventuri și de idei transmise din generație în generație.
Pentru acea vreme, bibliobuzul nu era doar o convenție logistică, ci un simbol al sprijinului social, al dorinței de a reduce diferențele în accesul la cultura. Arhivele Bibliotecii Metropolitane București păstrează imagini și documente din această epocă, ca mărturie a importanței acestor inițiative. În era în care internetul face totul la un click distanță, imaginea acestor autobuze răspândind povești și cunoștințe în cartierele periferice pare, astăzi, aproape nostalgic.
## Modernizarea bibliotecilor și evoluția pieței de carte din România
Astăzi, Bucureștiul are o infrastructură culturală mult diversificată, cu 34 de filiale repartizate pe toate cele șase sectoare ale orașului. Dintre acestea, se remarcă inițiative precum Biblionet, Artoteca sau Mediateca, care oferă acces la lectură în mod gratuit, în condiții moderne. Totuși, chiar dacă localurile sunt mai apropiate și mai aproape de nevoile cetățenilor, nivelul de consum de carte în România rămâne unul din cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Conform datelor recente, doar 7% dintre români citesc regulat, iar peste jumătate dintre tineri nu au citit nicio carte în ultimul an.
Deși piața de carte națională se cifrează la aproximativ 60 de milioane de euro anual, Bucureștiul adaugă aproape jumătate din această sumă la nivel național. Orașul organizează constant evenimente culturale și târguri de carte, precum Gaudeamus, ce a devenit o tradiție anuală, finalul de noiembrie sau începutul lui decembrie fiind dedicate pasionaților de lectură. Cu toate acestea, tendința de scădere a interesului pentru lectură persistă, în contextul în care mediul digital a schimbat total modul în care tinerii și adulții interacționează cu bibliotecile și cărțile.
În ceea ce privește perspectivele viitoare, numărul de biblioteci și inițiative digitale continuă să crească, iar eforturile de promovare a lecturii în rândul tinerilor sunt tot mai insistente. Este evident că, indiferent de forma de manifestare, cultura și lectura rămân un element vital pentru dezvoltarea societății, iar experiența deja acumulată în București arată că accesul liber la carte, în orice formă, trebuie să fie o prioritate a politicilor culturale de la nivel național.
