Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei, instrument de influență a Kremlinului în Ucraina? O investigație zguduie fundamentul relației instituționale
O investigație alarmantă realizată de jurnalista ucraineană Anna Neplii pune serios la îndoială poziția Bisericii Ortodoxe Ucraineane a Patriarhiei Moscovei în peisajul religios și politic al Ucrainei. Concluziile analizei sugerează că această entitate, deși se prezintă ca o comunitate religioasă, are în spate o agendă bine definite, conectată la interesele geopolitice ale Rusiei. În contextul actualei tensiuni dintre Kiev și Moscova, revelațiile riscă să accentueze diviziunile și să adâncească diferențele dintre împărțirea religioasă și cea politică din Ucraina.
Biserica moscovită: mai mult decât o instituție religioasă
La prima vedere, Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Moscovei pare, pentru mulți, o simplă comunitate de credincioși, răspândită în zonele estice și sudice, unde influența Rusiei este încă perceptibilă. Însă investigația evidențiază un alt nivel al acestei relații, considerând-o mai degrabă un canal de propagandă și de menținere a influenței Kremlinului în Ucraina, mai ales după anexarea Crimeei și în contextul războiului din est.
Jurnalista Neplii a analizat documente interne, declarații și acțiuni ale unor oficiali ai Bisericii, constatând că aceste structuri promovează constant narrativul pro-rus. “Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei nu funcționează doar ca instituție religioasă, ci și ca instrument de influență politico-ideologică al Kremlinului în Ucraina”, afirmă ea. Practic, aceste activități nu sunt doar de natură spirituală, ci sunt folosite și pentru a legitima interesele geopolitice ale Rusiei în Ucraina, într-un context în care conflicting cu naționalismul ucrainean se intensifică.
Influența în teritoriile sensibile: o strategie deliberată
De-a lungul anilor, Biserica moscovită a fost prezentă în cele mai sensibile zone ale Ucrainei, acolo unde influența Rusiei s-a menținut și după independentei. Analisând comunicările și rețelele de susținere, Neplii identifică o strategie clară de consolidare a acestei structuri ca fiind un factor de stabilitate pentru interesele geopolitice ale Moscovei, mai ales în zonele unde opoziția față de influența rusă este mai vocală.
Declarațiile unor lideri bisericești din această structură relevă o apropiere de pozițiile oficiale ale Bisericii Ortodoxe Ruse și o promovare constantă a narativei conform căreia “Biserica trebuie să fie unită în fața pericolelor externe”. În realitate, această discursivă servește pentru a justifica prezența și influența Rusiei în interiorul Ucrainei și pentru a contracara eforturile de consolidare a identității naționale ucrainene.
Contextul geopolitic și balanța de putere în Ucraina
Ucraina se află în centrul unei lupte dure în care religia devine un instrument de influență, devreme ce Kremlinul încearcă să-și păstreze și să-și extindă sfera de control. În ultimii ani, oficialii ucraineni și societatea civilă au început să examineze mai atent rolul Bisericii moscovite în această dinamică, solicitând o reevaluare.
Cu toate acestea, poziția oficială a statului și a majorității comunităților religioase din Ucraina este clară: Biserica Ortodoxă a Ukraniei, afiliată Patriarhiei de la Kiev și recunoscută ca entitate independentă, give omisă de influența directă a Moscovei. Investigația Neplii aduce în prim-plan dilema fundamentală a unei societăți care încearcă să-și păstreze identitatea și suveranitatea într-un ambient geopolitic extrem de complicat.
„În timp ce mulți credincioși consideră această structură parte integrantă a lor, realitatea arată o altă fațetă: o tentativă de control și influență din partea Kremlinului”, susține Anna Neplii într-un interviu recent. Aceste dezvăluiri au alimentat îngrijorarea în rândul oficialilor ucraineni și au intensificat discuțiile despre necesitatea de a separa clar rezultatul spiritual de influența politică externă.
Pe măsură ce tensiunile dintre Kiev și Moscova continuă să escaladeze, rolul Bisericii Ortodoxe a Moscovei în Ucraina rămâne un subiect sensibiel, cu implicații profunde asupra identității naționale și asupra suveranității ukrainene. Priviți din această perspectivă, acuzațiile de amestec politic reprezentate de această structură religioasă devin o componentă crucială a războiului nu doar pe frontul militar, ci și acela cultural și spiritual. În aceste condiții, România și alte state din regiune urmăresc cu atenție aceste evoluții, în speranța că Ucraina va reuși în final să-și consolideze o identitate națională unică, departe de influențele externe.
