Conform Mediafax: Piața neagră a rămășițelor umane mumificate prosperă online
Un studiu academic publicat în International Journal of Cultural Property, citat de The Guardian, dezvăluie o piață „semi-clandestină, adesea ilegală” pentru rămășițe umane mumificate, care a cunoscut o expansiune accelerată odată cu apariția și dezvoltarea platformelor online. Cercetătorii au analizat peste 120 de anunțuri și postări de pe diverse platforme, de la rețele sociale la site-uri de comerț electronic, constatând o prezență frecventă a mâinilor, picioarelor și capetelor mumificate.
Riscuri biologice și chimice ascunse în colecțiile private
Peste jumătate dintre cazurile examinate de cercetători implicau capete, cranii sau alte fragmente cu țesuturi moi sau păr. Unele dintre aceste obiecte prezentau semne vizibile de deteriorare biologică, iar vânzătorii omiteau, în marea majoritate a cazurilor, să ofere informații legate de riscurile pentru sănătate sau de condițiile necesare pentru o manipulare și depozitare sigură. Chiar și mumificarea, naturală sau artificială, deși încetinește procesul de descompunere, nu elimină complet microorganismele.
Sporii fungici, precum cei din genul Aspergillus, pot deveni aeropurtați la cea mai mică mișcare sau deteriorare a rămășițelor, prezentând un pericol semnificativ. Studiul amintește cazul tragic al cercetătorilor care au deschis mormântul regelui Cazimir al IV-lea al Poloniei în anii 1970, unde zece din cei doisprezece specialiști implicați au murit ulterior, se pare din cauza inhalării sporilor de Aspergillus. De asemenea, o formă severă de aspergiloză ar fi putut contribui la decesul lordului Carnarvon, unul dintre principalii finanțatori ai explorării mormântului lui Tutankhamon, contribuind astfel la alimentarea legendei „blestemului mumiei”.
Pericolul se extinde dincolo de colecționari
Riscurile asociate cu acest comerț nu se limitează la colecționari sau comercianți. Rămășițele umane sunt, de multe ori, expediate prin servicii poștale și firme de curierat. Aceasta înseamnă că angajații din depozite, șoferii, lucrătorii din centrele de transport și funcționarii vamali pot intra în contact cu aceste obiecte fără a ști conținutul lor și, implicit, fără echipamentul de protecție necesar. Astfel, „blestemul mumiei” pare să fie mai degrabă o consecință a riscurilor biologice și chimice reale decât o superstiție.
Procesele de mumificare au implicat, de-a lungul timpului, utilizarea unor substanțe toxice, inclusiv metale grele precum arsenicul, mercurul și plumbul. Cercetătoarea Kirsty Squires, profesor de bioarheologie umană la University of Staffordshire și unul dintre autorii studiului, subliniază că imaginile analizate arată rămășițe puternic deteriorate, păstrate în spații domestice, lipsite de protecție adecvată. Popularizarea comerțului cu rămășițe umane pe internet ridică, astfel, probleme serioase de sănătate publică, în special atunci când obiectele sunt deteriorate, manipulate necorespunzător sau transportate prin sisteme logistice obișnuite, fără precauțiile necesare.
Sursa: Mediafax
