Administrația regională anunță un calendar preliminar pentru apelurile de proiecte din anul 2026, promițând o mobilizare de fonduri pentru peste 539 de milioane de euro. Acești bani urmează să ajungă atât la sectorul privat, cât și la autoritățile locale, în încercarea de a impulsiona diverse proiecte strategice în zona București-Ilfov, cea mai dezvoltată și dinamică regiune a României.
Deși 2025 a fost marcat de întârzieri și probleme birocratice cauzate de lipsa de personal specializat, estimările pentru anul următor indică un accent accentuat pe domenii de nișă precum cercetarea și apărarea, dar și pe investiții în mobilitatea urbană și digitalizare. Acestea rămân priorități pentru administrație, cu speranța că va fi depășită, în sfârșit, perioada de stagnare și întârziere.
Investițiile majore vizează, în primul rând, sprijinirea unor proiecte cu impact de anvergură, precum parcul științific „Măgurele Science Park”, pentru care se pregătește o finanțare de 65 de milioane de euro. Acest apel, de tip noncompetitiv, se adresează exclusiv Consiliului Județean Ilfov și este esențial pentru valorificarea potențialului laserului de ultimă generație de la Măgurele — un proiect care, de ani buni, nu a reușit să-și atingă obiectivele din motive birocratice și administrative. La fel de importantă este și suma de 55 de milioane de euro destinată sectorului apărării, ce va finanța modernizarea infrastructurilor militare și măsuri pentru protecția infrastructurilor critice din sectoarele Capitalei și din Ilfov, în speranța de a întări capacitățile de apărare națională într-un context geopolitic tot mai tensionat.
În domeniul digitalizării, aproape 55 de milioane de euro sunt alocate pentru modernizarea administrației locale și implementarea soluțiilor inteligente, menite să reducă birocrația și să îmbunătățească relația dintre primării și cetățeni. În același timp, fondurile pentru sistemele de transport urban și infrastructura pentru transportul nemotorizat sunt de peste 26 de milioane de euro, fiind astfel clară intenția autorităților de a susține mobilitatea durabilă și reducerea aglomerației.
Siguranța rutieră nu a fost uitată, cu peste 31 de milioane de euro disponibile pentru reducerea accidentelor în zonele critice atât din București, cât și din Ilfov. În plus, o sumă de 37,5 milioane de euro se va duce spre dezvoltarea conceptului de multimodalitate, pentru a îmbunătăți fluxurile de transport și accesibilitatea.
Sectorul privat, în special întreprinderile mici și mijlocii, are la dispoziție aproape 146 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor strategice și digitalizarea afacerilor. Cea mai consistentă linie, de 60 de milioane, permite participarea și firmelor mari și instituțiilor de cercetare, dar și inovării de produs sau proces, într-un efort de a spori competitivitatea regională și națională.
Proiectele de regenerare urbană, de la parcuri și baze sportive până la reabilitarea clădirilor istorice, dispun de fonduri de peste 70 de milioane de euro. Totodată, un buget de 5,3 milioane de euro va fi folosit pentru proiecte-pilot în domeniul clădirilor eficiente energetic, precum și pentru modernizarea locuințelor sociale — o componentă crucială după criza locativă accentuată în ultimii ani.
În ciuda acestor perspective optimiste, realitatea de pe teren relevă că sistemul administrativ continuă să fie subpresiune. Anul 2025 a evidențiat probleme structurale, cu un număr extrem de redus de contracte efectiv încheiate față de cererea vastă de finanțare — doar 88 din cele peste o mie de solicitări. La nivelul bugetului, sumele încă disponibile sunt inadecvate raportate la mii de proiecte depuse, iar procesul de evaluare rămâne anevoios din cauza lipsei de personal calificat și a suprapunerii apelurilor regionale cu cele din cadrul PNRR sau alte surse naționale, apărând confuzii și blocaje administrative.
Deși suma totală aprobată pentru 2026 promite să mobilizeze resurse importante, problemele din sistemul birocratic și incapacitatea administrației locale de a gestiona eficient aceste fonduri continuă să fie o provocare majoră. Perspectivele pentru 2026 rămân, astfel, incertitudini, dar și o oportunitate de a restructura și consolida structurile administrativ-birocratice, pentru ca aceste investiții să ajungă, în cele din urmă, în beneficiul real al comunităților din București și Ilfov.
