BNR stabilește politicile monetare la ședința din 7 aprilie 2026

BNR menține ratele dobânzilor și stabilește politica monetară pentru 2026

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința de astăzi, 7 aprilie 2026, să păstreze ratele dobânzilor la nivelurile actuale, în condițiile unei inflații încă ridicate și ale unei activități economice în ușoară recul. Măsurile urmăresc menținerea stabilității prețurilor și susținerea creșterii economice pe termen mediu, în contextul unor incertitudini externe și interne.

Rata dobânzii de politică monetară va rămâne la 6,50 la sută pe an, în timp ce facilitatea de creditare (Lombard) va fi păstrată la 7,50 la sută, iar rata la facilitatea de depozit la 5,50 la sută. Deciziile vizează, de asemenea, menținerea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit. Astfel, BNR a reafirmat angajamentul de a menține stabilitatea prețurilor, în condițiile unei inflații încă excesiv de ridicate pentru economia românească.

Inflația, în scădere lentă, dar în continuare ridicată

Rata anuală a inflației continuă să scadă, dar foarte lent, în primele două luni ale anului 2026, atingând 9,31 la sută în februarie, față de 9,69 la sută în decembrie 2025. Reducerea a fost influențată de scăderea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, însă aceste efecte au fost contrabalansate de creșteri parțiale în alte segmente, precum prețurile administrate sau combustibilii.

Evoluția inflației CORE2 ajustat, indicator de referință pentru procesul de dezinflation, a arătat o stabilizare, înregistrând o scădere de la 8,5 la sută în decembrie 2025 la 8,3 în februarie 2026. În același timp, inflația calculată pe indicele armonizat al prețurilor de consum a fost de 8,3 la sută în februarie, mai mică decât 8,6 la sută în decembrie, dar rata medie anuală a inflației încă înregistrează creșteri, atingând 8,1 la sută.

Analiza indică importanța evoluției prețurilor energiei și impactul măsurilor fiscale, precum majorarea TVA și accizele, a căror efecte se vor resimți în trimestrul al treilea al anului. Totodată, estimările bancii centrale indică o creștere temporară a inflației până în martie-iunie 2026, ca urmare a scandalurilor din piața energetică și a creșterii prețurilor la combustibili, dar această tendință urmează să fie urmată de o corecție descendentă bruscă a ratei anuale a inflației spre finalul anului.

Perspectivele economice și impactul pe termen mediu

Activitatea economică a continuat să se contracte în ultimele trimestre, cu o scădere de 1,9 la sută în trimestrul IV 2025, după o contracție minoră de 0,1 la sută în trimestrul precedent. Creșterea PIB-ului pe anual s-a redus de la 1,7 la sută în trimestrul III 2025 la 0,2 la sută în trimestrul IV, reflectând o încetinire generalizată a consumului și a vânzărilor.

Deși sectorul de consum și construcțiile continuă să se contracte, investițiile în formarea brută de capital fix mențin o evoluție robustă, iar exporturile au redevenit o sursă de creștere, depășind din nou importurile în progresie anuală. Aceasta a dus la o contracție accentuată a deficitului comercial și la o ușoară scădere a deficitului de cont curent, chiar în condițiile unei înrăutățiri a balanței veniturilor secundare.

Pentru începutul anului 2026, datele indică o ușoară redresare a economiei, însă dinamica PIB-ului rămâne diminuată, iar componentele cererii interne și sectoriale continuă să dea semne de slăbiciune. Luna ianuarie a adus o accentuare a scăderii vânzărilor cu amănuntul și a volumului serviciilor, cu o relansare timidă în construcții, însă activitatea industrială a înregistrat o scădere semnificativă.

Efectele asupra pieței muncii se reflectă în continuare prin declinul efectivului de salariați și o rată a șomajului BIM scăzută, de 6,2 la sută în primele două luni ale anului, comparativ cu trimestrul anterior. Totuși, intențiile de angajare au scăzut, iar forța de muncă devine mai dificil de recrutat, în condițiile crizei energetice și a incertitudinilor geopolitice.

Consiliul de administrație al BNR a subliniat în raportul de astăzi necesitatea continuării consolidării fiscale și absorbției eficiente a fondurilor europene, în special a fondurilor aferente PNRR, pentru a contrabalansa efectele negative ale crizei și pentru a susține reforme structurale esențiale. Deciziile bancii centrale vizează totodată pregătirea pentru eventuale riscuri externe, precum războiul din Orientul Mijlociu, și ajustarea politicii monetare în funcție de evoluțiile de pe piețele financiare.