Premierul Ilie Bolojan declară că ar vota „DA” la un eventual referendum de unire cu Republica Moldova, într-un context tensionat între liderii celor două țări
Într-un mindset propulsat de evoluțiile recente din regiunea Est-Europenă și de discuțiile continue privind eventuale reunificări, premierul Ilie Bolojan a făcut o declarație surprinzătoare. La începutul acestei săptămâni, politicianul a afirmat, într-o intervenție pentru postul RFI, că ar vota „DA” în cazul unui referendum pentru unirea cu Republica Moldova, replicând, totodată, ideii exprimate de președinta moldoveană Maia Sandu, care a fost foarte clară în atitudinea ei față de o astfel de posibilitate.
Un răspuns în oglindă care ridică întrebări despre poziția oficială a guvernului român
Bolojan a fost întrebat explicit cum ar vota dacă un referendum de unire ar avea loc în România, iar răspunsul său a fost uneori interpretat ca o asumare clară a acestei opțiuni. „Afirmația doamnei președinte Maia Sandu nu face decât să confirme atitudinea pe care a avut-o,” a declarat premierul, adăugând că opțiunea sa constituie, din punctul său de vedere, o expresie a dorinței de apropiere și solidaritate între cele două popoare.
Discuțiile privind unirea celor două țări s-au reaprins în ultima perioadă, în special pe fondul intensificării dialogurilor între autoritățile de la Chișinău și cei de la București. În timp ce oficialii moldoveni au vorbit frecvent despre perspectiva integrării în anumite structuri europene, retorica legată de reunificare a răsunat mai mult în cercurile politice și în mediul public, uneori alimentată de anumite declarații ale liderilor.
Contextul geopolitic: între dorința de unitate națională și interesele externe
Declarația lui Bolojan, însă, trebuie interpretată cu atenție, ținând cont de contextul geopolitic regional. În ultima vreme, relațiile între România și Republica Moldova sunt caracterizate de o susținere tot mai intensă din partea Bucureștiului, atât din punct de vedere economic, cât și politic. Pe de altă parte, Moscova și alte state rivale ale democratizării și stabilității regionale au alimentat discuțiile despre riscurile și oportunitățile unei reunificări.
În același timp, președinta Maia Sandu a fost vehementă în declarațiile sale despre integritatea teritorială a Moldovei, subliniind că unirea cu România nu face parte din agenda sa politică, dar rămâne un subiect sensibil pentru o parte a publicului. În privința acestei poziții, Bolojan a menționat că, „în cazul unui referendum”, el ar vota „DA”, dar a evitat să exprime o poziție oficială sau să speculeze despre intențiile politice ale guvernului sau ale altor lideri politici.
Ce urmează în contextul discuțiilor despre unificare
Deși declarațiile lui Bolojan nu reprezintă o poziție oficială a Guvernului României, ele reflectă o anumită temă recurentă în discursul politic, în special în mediul politicilor de apropiere și în domeniile drumurilor diplomatice. În același timp, oficialii români continuă să fie pradă unui echilibru delicat: sprijinul pentru Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană și, în același timp, evitarea oricăror declarații sau acțiuni care să creeze tensiuni inutile cu vecinii sau cu partenerii internaționali.
Este de așteptat ca, în următoarele luni, dezbaterile despre unirea celor două state să rămână un subiect de interes în discursurile politice, mai ales în contextul provocărilor economice și geopolitice. În timp ce anumite voci din interiorul societății românești consideră această posibilitate ca fiind doar o chestiune simbolică sau retorică, altele văd în ea un impuls pentru consolidarea identitară și a solidarității regionale.
Pentru moment, însă, astfel de declarații rămân mai mult în zona discursurilor politice și a posibilelor intenții, decât în realitatea activă a politcii de stat. În viitorul apropiat, ceea ce pare sigur este că discuțiile despre unire vor încăpea, mai mult ca oricând, pe agenda publică și diplomatică, într-un context în care echilibrul și diplomația vor fi esențiale pentru păstrarea stabilității în regiune.
