Premierul Ilie Bolojan a anunțat recent că administrația centrală va include un capitol special dedicat Bucureștiului în bugetul național pentru anul 2026, recunoscând astfel dificultățile financiare grave cu care se confruntă capitala. În ultimele decenii, Primăria Generală a Bucureștiului a fost constant subfinanțată, iar acest fapt se resimte în principal în sectorul termoficării și în sistemul de transport public, zone critice pentru bunăstarea cetățenilor.
Bucureștiul, prioritate în bugetul național
Ilie Bolojan a explicat că, în proiectul de buget pentru anul viitor, va exista o secțiune dedicată specific pentru București, având ca obiectiv corectarea dezechilibrelor financiare. „Sper să găsim o formulă sau să punem în practică referendumul votat de bucureșteni sau să găsim o formulă tranzitorie, iar de la anul să se aplice referendumul votat de bucureșteni”, a menționat premierul. Acest ultim punct face referire la un referendum local inițiat în 2024 de primarul Nicușor Dan, care prevede extinderea atribuțiilor Primăriei Generale, în special în gestionarea fondurilor destinate capitalei.
Guvernul intenționează să medieze și să echilibreze resursele financiare între Primăria Generală și primăriile de sector, un aspect critic având în vedere nevoia de investiții în infrastructură, termoficare și transport. „Trebuie găsit un echilibru între aceste entități, iar în zilele următoare vor avea loc discuții în acest sens”, a adăugat Bolojan.
Provocări și perspective legislative
Un element dificil în această ecuație îl reprezintă dificultățile legislative legate de implementarea pretențiilor legate de autonomia Bucureștiului. Consilierul onorific al prim-ministrului, fost candidat la Primăria Capitalei, a menționat că deși premierul Ilie Bolojan este absolut convins de necesitatea transpunerii în lege a rezultatului referendumului de la București, obstacolul principal se află în Parlament. „Premierul Bolojan eu spun că este convins (că referendumul trebuie transpus în lege). Nu trebuie convins de aşa ceva. Numai că legea e în Parlament, iar premierul la Guvern. Deci trebuie convins Parlamentul – acolo e job-ul meu”, a explicat acesta.
Contextul politic actual, marcat de negocieri și momente de tensiune în coaliție, complică și mai mult procesul de adoptare a acestor măsuri. De altfel, premierul a recunoscut că a încercat să reglementeze aceste aspecte înainte de alegerile generale, dorind o abordare comună, obiectivă, din partea tuturor partidelor, pentru a nu lăsa problemele capitalei să fie politizate.
Un centru economic și cultural de referință în Europa
Așteptările sunt ca, în plus față de o redistribuire a resurselor financiare, Bucureștiul să câștige mai multă autonomie decizională în administrarea propriilor fonduri, în special cele provenite din bugetul local. Cu toate acestea, aceste eforturi sunt percepute ca fiind parte a unui proces de durată, în care soluții tranzitorii ar putea fi implementate pentru a acoperi urgent nevoile capitalei, urmând ca, din 2027-2028, să se face pași decisivi în direcția autoguvernării.
În ciuda problemelor cu finanțarea, Bucureștiul continuă să se remarce pe plan european drept un centru atractiv pentru producțiile de film, clasându-se printre cele mai potrivite orașe pentru acest tip de activități în Europa, după Viena și Atena. Acest aspect adaugă o notă de optimism pentru viitorul capitaliei, schimbând focusul de la dificultățile financiare spre potențialul de dezvoltare și de revitalizare urbană.
Rămâne de văzut dacă primele măsuri anunțate vor fi implementate cu succes și dacă, în următorii ani, Bucureștiul va reuși să se desprindă din această lungă perioadă de subfinanțare cronică, devenind astfel un motor mai puternic pentru economia și cultura națională.
