Premierul Ilie Bolojan a făcut un anunț important sâmbătă, într-un interviu pentru Digi24, în care a subliniat necesitatea ridicării vârstei de pensionare în toate domeniile. Decizia, motivată de presiunea exercitată asupra bugetului social și de inechitățile sociale persistente, vine într-un moment de reevaluare a sistemului de pensii din România, aflat în fața unor provocări semnificative legate de sustenabilitate și echitate.
Vârsta de pensionare – o prioritate în dezbaterea sistemului social
Ilie Bolojan a afirmat că „trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile”, menționând în mod special sectoarele Justiție și Interne. Decizia se bazează pe o analiză profundă a situației fiscale a statului, în condițiile în care contribuțiile la fondurile de pensii devin tot mai insuficiente pentru a susține un număr din ce în ce mai mare de pensionari. Pe fondul îmbătrânirii populației și al ratei scăzute a natalității, guvernele successive s-au confruntat cu dificultăți în asigurarea unui echilibru între generatii.
Impactul creșterii vârstei de pensionare asupra sistemului social
Adoptarea unei politici mai stricte privind vârsta de pensionare are ca scop reducerea presiunii financiare asupra bugetului de pensii, care, în ultimii ani, s-a confruntat cu deficituri tot mai mari. În plus, această măsură ar putea contribui la menținerea unei forțe de muncă active pentru o perioadă mai lungă, ceea ce poate avea efecte pozitive asupra economicului național, în condițiile în care forța de muncă, în special în domeniul public, se diminua semnificativ.
Totuși, decizia nu a fost lipsită de controverse, având în vedere efectele sociale ale creșterii vârstei de pensionare. O parte a societății consideră această măsură dificil de acceptat, mai ales pentru angajații din sectorul public, unde activitatea poate fi mai solicitantă. În plus, există îngrijorări legate de faptul că această strategie poate duce la accentuarea inechităților sociale, mai ales pentru persoanele în condiții de muncă dificile sau cu probleme de sănătate.
Contextul sistemului de pensii din România și provocările viitoare
România se confruntă de mai mulți ani cu un deficit cronic la fondul de pensii, provocat în mare parte de structurale demografice și de scăderea natalității, dar și de o serie de probleme administrative și legislative. În încercarea de a găsi soluții, guvernele au adoptat măsuri temporare sau partiale, însă fără a reuși să corecteze fundamental dezechilibrele.
Este de așteptat ca, în următoarea perioadă, discuțiile despre creșterea vârstei de pensionare să fie din ce în ce mai frecvente și mai intense. Întrebarea rămâne dacă aceste schimbări vor fi acceptate de societate și dacă vor reuși, în final, să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii fără a implica creșteri necontrolate ale poverii fiscale.
În plus, perspectiva creșterii vârstei de pensionare deschide discuții mai ample despre reforma legislației muncii și despre măsurile de flexiblitate pe piața forței de muncă, pentru a pregăti piața pentru aceste adaptări. Guvernul pare să fie pregătit pentru o abordare mai dură, având ca obiectiv pregătirea țării pentru provocările demografice din viitor.
Departe de discuțiile tehnice, rămâne întrebarea dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a stabiliza sistemul de pensii și pentru a menține echitatea socială. Cu siguranță, însă, creșterea vârstei de pensionare va deveni unul dintre pilonii principali ai strategiei de reformare a sistemului social, chiar dacă nu va fi o soluție fără impact social. În contextul demografic actual, această decizie pare a fi o etapă inevitabilă în încercarea de a asigura un echilibru între asistența socială și sustenabilitatea bugetară în anii care urmează.
