Premierul Ilie Bolojan: Creșterea impozitului pe proprietate, de circa 70%, nu este un motiv de alarmă, comparativ cu alte țări europene
Într-o declarație acordată marți seara la postul de televiziune TVR, premierul Ilie Bolojan a oferit clarificări referitoare la majorarea impozitului pe proprietate, un subiect care a generat deja dezbateri intense în rândul cetățenilor și experților fiscali. Conform oficialului, creșterea de aproximativ 70% a impozitului nu trebuie percepută ca o măsură exagerată, fiind în același timp suficient de mică pentru a nu provoca dificultăți majore contribuabililor, mai ales în raport cu standardele Europei din ultimii ani.
Majorarea impozitului: Ce înseamnă, de fapt, pentru români?
Ministrul Afacerilor Economice a explicat faptul că, deși cifrele pot părea alarmante la prima vedere, realitatea economică oferă o perspectivă diferită. În termeni practici, dacă un contribuabil plătea anterior circa 30 de euro pe an pentru impozitul pe o proprietate, acum va datora circa 45 de euro. În opinia sa, această creștere nu reprezintă o povară insurmontabilă, mai ales dacă avem în vedere evoluția impozitelor în alte state europene, unde nivelurile sunt mult mai ridicate.
„Este o creștere generală de aproximativ 70%. Sună mult în procent. Dar ai plătit 30 de euro pe proprietate și acum plătești 45 de euro”, a declarat Bolojan, subliniind că în condițiile unei creșteri economice modeste, aceste diffețe nu trebuie să fie percepute ca o problemă majoră.
Contextul economic și fiscal din România a fost caracterizat încă de la începutul anului de oficialii guvernamentali ca fiind unul stabil, însă cu anumite ajustări fiscale menite să asigure sustenabilitatea bugetului pe termen lung. Acesta vor să fie perceput mai transparent, iar ajustările fiscale, inclusiv cele din sistemul de impozitare a proprietăților, sunt incluse în această strategie de echilibrare bugetară.
De ce a crescut impozitul pe proprietate și ce consecințe are?
Majorarea impozitului pe proprietate a fost justificată de autorități drept o necesitate pentru a adapta sistemul fiscal la realitățile economice și sociale actuale. Într-un mediu economic în continuă schimbare, cu inflație și creșteri ale valorii proprietăților, guvernul a considerat necesară ajustarea nivelului de impozitare pentru a asigura resurse suficiente pentru investiții în infrastructură, servicii sociale și alte domenii prioritare.
Criticii acestei măsuri susțin însă că, în condițiile unei creșteri generale a prețurilor, chiar și cu această ajustare, nivelul impozitului rămâne în continuare redus comparativ cu alte țări europene, iar pentru anumite categorii de contribuabili, dacă proprietățile au valori mari, creșterea ar putea deveni semnificativă. Însă, oficialii afirmă că măsura este bine gândită și aplicată în contexte diferențiate, pentru a evita discriminarea contribuabililor cu venituri mai mici sau proprietăți de valoare mai redusă.
Perspectiva viitoare și reacția opiniei publice
În ciuda explicațiilor elaborate, reacțiile din partea societății civile și specialiștilor fiscali continuă să fie variate. Unii consideră că măsura nu este suficient de liberală și trebuie să fie însoțită de măsuri complementare de sprijin pentru categoriile vulnerabile. Alții însă apreciază că ajustarea era inevitabilă în contextul în care România trebuie să își modernizeze și consolidieze sistemul fiscal și să evite deficite bugetare grave.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat că autoritățile sunt deschise dialogului și doresc să informeze corect cetățenii, pentru a evita speculațiile sau dezinformările. În această direcție, urmează consultări suplimentare cu instituțiile și reprezentanții societății civile pentru a ajusta și îmbunătăți politicile fiscale.
Deocamdată, creșterea impozitului pe proprietate rămâne o poveste despre echilibru între necesitatea resurselor pentru dezvoltarea țării și responsabilitatea față de contribuabili. Cu toate că unele voci cer măsuri compensatorii sau plafonări, oficialii susțin că, în contextul actual, ajustarea este proporțională și necesară. Cei interesați de evoluția acestei măsuri vor fi, probabil, urmăriți de noi discuții și decizii în lunile ce urmează, în încercarea de a găsi un echilibru just între resursele disponibile și responsabilitățile fiscale.
