Conform Mediafax: Sistemul energetic național este stabil, anunță premierul interimar Ilie Bolojan, după oprirea controlată a Unității 2 de la Centrala Nuclearălectrice de la Cernavodă. Deficitul de aproximativ 650 MW, echivalentul a aproape 10% din consumul național, este acoperit prin producție hidro, eoliană, pe cărbune și prin importuri. România a notificat Comisia Europeană în legătură cu situația, dispunând de o capacitate transfrontalieră de import de circa 4.000 MW.
Cauzele crizei energetice, o moștenire a deciziilor proaste
Premierul Bolojan a subliniat că problemele actuale din sectorul energetic sunt generate nu doar de seceta din bazinul Dunării, ci și de lipsa investițiilor și a unei strategii pe termen lung. El a criticat lipsa de viziune și deciziile proaste acumulate în ultimii ani, care au condus la această situație dificilă.
„România are nevoie nu doar de stingerea incendiilor. Are nevoie și de măsuri pe termen lung. În domeniul energiei, deciziile privind investițiile și politicile publice își arată rezultatele în 2–3 ani. Când nu faci ce trebuie ani de zile, nu există soluții magice pentru a rezolva problemele de pe o zi pe alta”, a declarat Bolojan pe Facebook.
Premierul a exemplificat cu proiectul de creștere a debitului Dunării spre Cernavodă, menționând că o prioritizare a acestuia ar fi putut menține centrala nucleară în funcțiune și ar fi asigurat aproximativ 20% din necesarul de energie al țării. „Dacă lucrările proiectate și avizate pentru creșterea debitului Dunării spre Cernavodă ar fi fost prioritizate și nu amânate cu anii, am fi avut centrala nucleară în funcțiune și aproape 20% din necesarul de energie asigurat de aceasta”, a adăugat Bolojan.
Grup interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2
În acest context, Ilie Bolojan a anunțat semnarea deciziei de constituire a unui grup interministerial dedicat deblocării proiectului Bala 2. Acesta are ca scop asigurarea debitului necesar funcționării reactoarelor de la Cernavodă. Proiectul implică lucrări hidrotehnice, de dragare și pentru siguranța navigației.
Estimările indică faptul că realizarea investiției ar putea crește nivelul apei pe Dunărea Veche cu peste un metru și aproape dubla debitul. Studiul de fezabilitate a fost demarat acum 10 ani, iar din 2024 proiectul dispune de toate avizele și aprobările necesare, inclusiv Hotărârea de Guvern privind indicatorii. Cu toate acestea, Ministerul Transporturilor nu l-a considerat prioritar și nu l-a finanțat.
„Îl prioritizăm, îl deblocăm, reverificăm soluțiile propuse, aducem prețurile la zi și asigurăm finanțarea. Administrația Fluvială de la Galați va organiza licitația pentru proiectare și execuție. Realist, în 3 ani, am putea finaliza lucrările și asigura apa de răcire atât pentru reactoarele 1 și 2, cât și pentru reactoarele 3 și 4”, a precizat premierul interimar.
Sursa: Mediafax
