O femeie din București este cercetată pentru înșelăciune, fals în înscrisuri și inducere în eroare a organelor judiciare, după ce ar fi încasat aproximativ 40.000 de euro de la mai multe persoane în schimbul unor vacanțe fictive. Ancheta a fost declanșată în urma unor plângeri legate de un scheme de înșelăciune, în cadrul căreia femeia ar fi păcălit multiple persoane, prezentându-le oferte turistice false și utilizând documente contrafăcute pentru a sustine legalitatea tranzacțiilor.
Vacanțe inexistente și sume de milioane în buzunarul unei înșelătoare
Potrivit autorităților, în perioada iulie 2024 – prezent, femeia de 38 de ani a orchestrate o serie de escrocherii menite să obțină profit patrimonial injust. În această perioadă, ea le-ar fi promis potențialelor victime pachete turistice la prețuri avantajoase, dar, în realitate, serviciile respective nu au fost niciodată efectuate. Pentru a crea impresia de legalitate și de încredere, suspecata susține că a folosit documente false care atestau plăți și servicii efectuate, deși aceste tranzacții nu au avut loc.
„Aceasta le-ar fi prezentat informații false sau incomplete privind disponibilitatea serviciilor, tarife și condiții de rezervare. Femeia ar fi determinat persoanele vătămate să transfere diferite sume de bani, în valoare totală de aproximativ 40.000 de euro, pentru pachete turistice care nu corespundeau serviciilor promise”, explică sursele apropiate anchetei.
Una dintre cele mai grave acuzații vizează modul în care femeia a încercat să acopere urmele infracțiunii, depunând o plângere penală împotriva unei victime și a altor persoane fără legătură cu activitatea infracțională. Mai mult, în perioada următoare, femeia a depus mărturii contrafăcute pentru a da impresia că plățile au fost efectuate și pentru a contura o falsă situație financiară în favoarea sa.
Manipulare și încercări de discreditare în cadrul anchetei
La scurt timp după ce autoritățile au început cercetările, femeia a depus, în data de 14 august 2024, o plângere penală în care susținea că ea ar fi fost victima înșelătoriei. În mod surprinzător, în declarațiile ulterioare, ea a schimbat discursul și, în data de 5 februarie 2025, a depus la dosar mai multe înscrisuri contrafăcute, pentru a influența cursul anchetei în favoarea sa. În acea zi, anchetatorii au efectuat percheziții la domiciliul femeii și au reținut-o pentru o primă fază de 24 de ore, urmând a fi prezentată în fața magistraților pentru luarea unor măsuri ulterioare.
Autoritățile continuă cercetările, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, pentru a stabili amploarea schemei și pentru a identifica eventuali complici sau victime suplimentare. Aceasta reprezintă o confirmare a faptului că în vârful iceberg-ului înșelăciunilor de acest gen se află, de multe ori, o rețea mai extinsă, ce exploatează încrederea și naivitatea oamenilor.
Context și perspective
Aceasta nu este prima astfel de situație în peisajul dificil al escrocheriilor turistice din Capitală, dar cazurile de acest gen generează o atenție sporită din partea autorităților. Într-o epocă în care online-ul facilitează astfel de înșelătorii, au fost intensificate controalele și campaniile de informare pentru a preveni astfel de situații. Autoritățile speră ca, prin această anchetă, să trimită un semnal clar celor care vor să profite de încrederea cetățenilor.
Come-back-ul acestei situații va depinde, în principal, de rezultatul investigării și de măsura în care autoritățile vor putea demonstra că femeia a acționat în mod intenționat și sistematic pentru a înșela oamenii. Victimele acestei scheme vor putea, de acum înainte, să-și recupereze o parte din bani, în condițiile în care se va demonstra că tranzacțiile erau fictive și documentele false.
Chiar dacă în prezent se află sub control, femeia riscă să se confrunte cu sancțiuni penale grave, iar cazul servește drept un avertisment pentru cei care încearcă să profite de încrederea cetățenilor în domeniul turismului și nu numai. Într-o societate unde înșelăciunea devine tot mai sofisticată, lupta împotriva acestor infracțiuni rămâne o prioritate pentru autorități, iar cazul acesteia este doar un exemplu în plus a necesității unui control mai strict și a unei atenții sporite pentru astfel de practici frauduloase.
