Cea mai mare parte a locuitorilor Capitalei sunt nemulțumiți de calitatea aerului, conform unui studiu recent realizat în mai multe orașe din țară. Cercetarea a fost efectuată de Active Research pentru Rețeaua pentru Natură Urbană, prin metoda drumului aleatoriu, pe un eșantion reprezentativ de peste două mii de respondenți. Datele culese în perioada iunie 2024 – noiembrie 2025 dezvăluie o discrepanță semnificativă între percepția bucureștenilor și realitatea condițiilor de mediu.
Percepția negativă a calității aerului în București
La nivel național, aproape jumătate dintre participanții la studiu s-au declarat satisfăcuți de calitatea aerului. Cu toate acestea, Bucureștiul se detașează, înregistrând un procent de mulțumire de doar 25%. În contrast, în Cluj-Napoca, mai mult de jumătate dintre respondenți au o percepție pozitivă asupra calității aerului. Și Iașul stă mai bine, cu peste o treime dintre locuitori declarându-se mulțumiți.
Studiul relevă și alte aspecte problematice ale vieții în București. Doar 15% dintre respondenți sunt mulțumiți de traficul auto, iar 28% au o percepție pozitivă despre infrastructura rutieră. Comparativ, transportul public generează o satisfacție mai mare, cu 68% dintre respondenți declarați mulțumiți. Accesul la spații verzi și locuri de joacă pentru copii este apreciat de majoritatea bucureștenilor, dar nemulțumirea legată de locurile de parcare rămâne majoră, cu peste 70% dintre respondenți nemulțumiți.
Impactul spațiilor verzi și legătura cu sănătatea
Studiul evidențiază legătura strânsă dintre spațiile verzi și sănătate. Peste 69% dintre respondenți sunt mulțumiți de accesul la spații verzi și arii naturale urbane în București. Majoritatea bucureștenilor petrec timp în parcuri, peste 72% ajungând în parc cel puțin o dată pe săptămână.
Percepția impactului accesului la spațiile verzi asupra sănătății este favorabilă în toate orașele analizate. În București, 94% dintre respondenți consideră că accesul la spațiile verzi are beneficii pentru sănătate. Principalele amenințări asupra spațiilor verzi identificate de bucureșteni sunt dezvoltarea imobiliară haotică, aruncarea deșeurilor, poluarea, defrișarea excesivă și transformarea spațiilor verzi în locuri de parcare.
Rețeaua pentru Natură Urbană subliniază importanța parcurilor și pădurilor urbane în reducerea efectelor poluării și îmbunătățirea calității vieții. În 2022, aproape un milion de români sufereau de astm, iar prevalența bolii crește cu 50% la fiecare 10 ani, fiind strâns legată de calitatea aerului.
Sursa: Buletin.de
