Conform Buletin.de: Bucureștenii se simt atașați de Capitală, dar apartenența la o comunitate locală lasă de dorit, arată un studiu recent. Aproximativ 400 de locuitori ai Capitalei au participat la o cercetare realizată de Fundația Comunitară București, oferind o perspectivă asupra identității urbane și coeziunii sociale.
Rezultatele indică un nivel de atașament față de București de 7,8 dintr-un total de 10. Cu toate acestea, sentimentul de apartenență la o comunitate este evaluat mai puțin, la 6,9 din 10. Acest decalaj sugerează că, deși locuitorii apreciază oportunitățile oferite de oraș, legăturile comunitare sunt mai slabe.
Orașul, spațiu de resurse, nu reper afectiv
Studiul subliniază că relația bucureștenilor cu orașul este predominant una individuală. Aceasta este condiționată de accesul la oportunități profesionale, culturale și diverse servicii. Lipsa unui sentiment puternic de apartenență colectivă face ca BUCUREȘTIUL să fie perceput mai mult ca un „spațiu de resurse și oportunități” decât ca un reper afectiv sau simbolic.
Loialitatea față de oraș derivă adesea din beneficiile personale extrase, mai degrabă decât dintr-o implicare activă în viața comunitară. O concluzie notabilă a cercetării este persistenta ideii că originea definește identitatea de „bucureștean”. O proporție semnificativă, opt din zece respondenți, consideră că nașterea în Capitală este esențială pentru a fi considerat „cu adevărat” bucureștean.
Mândria de oraș, temperată de dificultățile vieții cotidiene
Doar jumătate dintre participanții la studiu, respectiv 51%, au declarat că sunt mândri de orașul lor. Concomitent, un bucureștean din trei ia în calcul posibilitatea mutării din Capitală. Principalele motive invocate se referă la probleme precum aglomerația excesivă, poluarea persistentă și, în general, calitatea vieții percepută ca fiind deficitară.
Principalele surse de nemulțumire identificate în cadrul studiului vizează calitatea mediului, absența unor comunități care să stimuleze coeziunea socială și deficitul de spații verzi. Acești factori contribuie la un sentiment general de insatisfacție în rândul populației.
Cartierele și interesele comune, înlocuitori ai identității urbane
O altă constatare importantă este tendința locuitorilor de a se identifica mai degrabă cu propriul cartier sau cu grupuri formate pe baza unor interese comune, decât cu BUCUREȘTIUL ca întreg. Conceptul de „comunitate” la nivelul întregului oraș este perceput ca fiind vag, iar oamenii preferă să vorbească despre comunități restrânse, de proximitate sau bazate pe hobby-uri și pasiuni comune.
Satisfacția privind calitatea comunității locale este redusă, doar 22% dintre respondenți exprimându-se mulțumiți. În analiza calitativă, componenta comunitară a fost identificată drept cel mai slab aspect evaluat în raport cu celelalte caracteristici ale orașului.
În ceea ce privește încrederea acordată diferiților actori, organizațiile neguvernamentale și cele din societatea civilă beneficiază de un nivel mai ridicat de credibilitate pentru proiectele sociale. Autoritățile sunt percepute ca fiind necesare pentru asigurarea unui cadru de dezvoltare stabil, dar nu neapărat ca promotori ai coeziunii sociale.
Autorii studiului subliniază că spațiul de proximitate, respectiv cartierul, reprezintă principalul teren pe care se poate construi sentimentul de apartenență. Dintre direcțiile de acțiune propuse, se numără dezvoltarea unor proiecte care să încurajeze colaborarea între locuitori, investiții în spații publice și zone verzi la nivel de cartier, crearea de platforme de dialog între cetățeni și administrație, precum și inițiative care să stimuleze participarea civică pe termen lung. Ultimul raport detaliat poate fi consultat pe site-ul Fundației Comunitare București.
Sursa: Buletin.de
