Conform Imobiliare.ro: Cartierele bucureștene sub asediul poluării
Traficul intens rămâne principalul vinovat pentru calitatea precară a aerului din București, iar noi date relevă că anumite zone ale Capitalei și Ilfovului continuă să fie puncte fierbinți ale poluării. Un raport recent al Asociației Ecopolis, bazat pe monitorizarea din 2025, subliniază că particulele fine depășesc frecvent limitele admise în mai multe cartiere.
Particulele fine, o amenințare constantă
În ceea ce privește particulele PM10, generate preponderent de trafic, praf și procese de ardere, trei zone din București și din județul ILFOV au depășit limita legală de 35 de zile pe an cu concentrații zilnice peste 50 μg/m³. Este vorba despre OBOR – VERANDA, cu 48 de zile în care limita a fost depășită, COLENTINA, cu 47 de zile, și VOLUNTARI, unde acest prag a fost atins timp de 39 de zile.
Totuși, cele mai periculoase pentru sănătatea umană sunt particulele PM2.5, considerate a fi cele mai nocive datorită dimensiunii lor reduse, ce le permite să pătrundă adânc în plămâni și chiar în circuitul sanguin. Cele mai ridicate concentrații ale acestor particule au fost înregistrate în zone precum CHIAJNA-MILITARI, VITAN-DUDEȘTI, COLENTINA, VOLUNTARI și SINEȘTI. Dintre acestea, stația de monitorizare VITAN-DUDEȘTI este singura care depășește oficial valoarea-limită anuală stabilită de legislația europeană în vigoare.
Dioxidul de azot, un indicator al traficului greu
Pe lângă particulele fine, dioxidul de azot reprezintă un alt poluant semnificativ, strâns legat de emisiile motoarelor diesel și de traficul rutier. Cele mai mari valori ale acestui compus chimic au fost înregistrate în zones precum MIHAI BRAVU, unde s-au atins 38,77 μg/m³, UNIVERSITATE – CERCUL MILITAR, cu 38,34 μg/m³, și BRAGADIRU – ALEXANDRIEI, cu 35,33 μg/m³.
Deși în prezent nicio stație de monitorizare nu depășește limita admisă de 40 μg/m³ pentru dioxidul de azot, perspectivele pentru viitor sunt mai puțin optimiste. O nouă directivă europeană, programată pentru intrarea în vigoare în 2030, va reduce pragul maxim acceptat la 20 μg/m³. În acest context, opt din cele 11 locații monitorizate ar depăși noile standarde europene, indicând o problemă persistentă legată de emisiile auto.
Documentul evidențiază, de asemenea, o diferență notabilă între anotimpuri. În majoritatea punctelor de monitorizare, concentrațiile de PM2.5 înregistrează valori aproape duble în sezonul rece comparativ cu cel cald. Această creștere este atribuită nu doar traficului rutier, ci și surselor de încălzire a locuințelor și altor procese de ardere specifice perioadei de iarnă, contribuind activ la degradarea calității aerului.
Sursa: Imobiliare.ro
