Proiectul bugetului de stat pentru 2026 nu păstrează viabilitatea rezultatului referendumului din București, organizat în 2024, la inițiativa fostului primar Nicușor Dan. În urma acestui scrutin, bucureștenii au votat masiv pentru schimbarea modului de repartizare a impozitului pe venit între Primăria Capitalei și primăriile de sector. Conform datelor, 64,39% dintre aceștia au fost de acord ca această decizie să fie luată de către Consiliul General al Municipiului București.
Reforma blocată și dilema repartizării bugetare
Chiar dacă opinia cetățenilor a fost clar exprimată, legislația nu s-a adaptat în consecință. În 2025, parlamentarilor le-a fost propusă o lege menită să implementeze efectiv rezultatele referendumului, dar aceasta a fost adoptată tacit de Senat în martie și urmează să fie dezbătută în camera Deputaților. Între timp, proiectul bugetului pentru 2026, publicat cu patru luni mai târziu decât de obicei, nu reflectă această reformă, menținând astfel mecanismul de repartizare a veniturilor aproape neschimbat.
Din punct de vedere financiar, Capitala se confruntă cu provocări semnificative. Bugetul estimat ajunge la aproximativ 12 miliarde de lei, echivalentul a 2,35 miliarde de euro, dar această sumă nu reușește să acopere nevoile unei administrații aflate în fața unei dări de seamă structurale. Datoriile accumulated și disfuncționalitățile cronice din infrastructură cer publicului și administrației o planificare mai eficientă și mai transparentă, dar actualul mecanism limitativ continuă să fie un obstacol.
Procente fixe și limita de control asupra fondurilor
Repartizarea veniturilor din impozitul pe venit rămâne un subiect nesoluționat. În 2026, 14% din impozitul colectat la nivelul Capitalei va fi gestionat de un cont separat, destinat finanțării proiectelor de dezvoltare și serviciilor publice, conform legii bugetare. Restul de 86% va fi distribuit către sectoare, însă doar 44% dintre aceste fonduri vor ajunge efectiv la bugetul central al Capitalei, restul fiind direcționat către bugetele localităților din sectoare. În plus, o parte din aceste fonduri (1,5%) este transferată către județul Ilfov, ceea ce menține fragmentarea veniturilor și limitează autonomia decizională a administrației centrale.
Această formulă de împărțire a fondurilor perpetuează o fragmentare semnificativă a resurselor financiare și complică planificarea pe termen lung a Capitalelor. În prezent, autoritățile locale nu dețin control total asupra principalei surse de venit, fapt care afectează capacitatea lor de a răspunde prompt și eficient nevoilor cetățenilor.
Pe măsură ce dezbaterea legislative continuă, perspectivele pentru anul viitor rămân precar vizavi de posibilitatea de a implementa efectiv rezultatul referendumului. În timp ce dezbaterile din Parlament persistă, Bucureștiul trebuie să găsească soluții pentru a face față deficitului de fonduri și pentru a refacă încrederea în mecanismele de gestionare financiară, vitale pentru dezvoltarea durabilă a orașului.
Odată cu aceste provocări, administrațiile locale și centrale se confruntă cu o incertitudine mai mare asupra viitorului finanțării și dezvoltării. Rămâne de vazut dacă discuțiile din Parlament vor duce la adaptări legislative menite să reflecte adevăratele dorințe ale bucureștenilor sau dacă, în continuare, deciziile vor fi influențate de interese birocratice și politice. În orice caz, orașul continuă să-și navigheze problemele structurale, într-o economie și administrație care au nevoie de reforme concrete și transparente pentru a atinge un echilibru durabil.
