Conform Mediafax: Operațiune complexă pe Dunăre: barje scufundate pentru crearea de praguri
Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a declarat că operațiunea de scufundare a patru barje pe Dunăre a fost pregătită cu mare atenție, dar a implicat momente de presiune maximă. Potrivit oficialului, colaborarea dintre echipe care nu mai lucraseră anterior și necesitatea de a proteja personalul au adăugat un nivel sporit de dificultate. Autoritățile au avut la dispoziție, conform declarațiilor lui Scrioșteanu, „o singură încercare” pentru a eșua barjele în poziția dorită și a crea astfel pragurile necesare.
Provocări neașteptate în timpul operațiunii
„Dacă nu reușeam să scufundăm barjele în poziția aceea sau nu reușeam să le scufundăm echilibrat, în așa fel încât să rămână pe fundul Dunării și să asigure un prag acolo, nu mai avem alte barje la îndemână, nu mai avem altceva”, a subliniat Scrioșteanu duminică, la Euronews România. Chiar și cu o pregătire meticuloasă, procesul nu a fost lipsit de incidente. Secretarul de stat a dezvăluit că, în timpul primei etape de scufundare, în care barjele au fost legate două câte două cu cabluri groase, „o parte din cabluri au cedat”.
Aceste momente au fost descrise ca fiind „un pic mai tensionate”, deoarece sunetul ruperii unor cabluri de o asemenea grosime nu este unul liniștitor. Cu toate acestea, echipele au reușit să mențină barjele pe poziție și să finalizeze scufundarea. Prima operațiune a durat nu mai puțin de 11 ore, începând de la ora 2 dimineața și terminându-se aproape de miezul nopții, în timp ce a doua scufundare a durat 7 ore.
Unicitatea operațiunii în context românesc
Irinel Scrioșteanu a evidențiat faptul că această manevră nu a mai fost executată în România. „Nimeni n-a mai făcut așa ceva în România”, a afirmat el, explicând complexitatea procesului. Barjele, fiind ambarcațiuni concepute pentru a rezista la scufundare prin diverse sisteme de siguranță, au necesitat o coordonare inversă, menită să asigure o scufundare controlată, lentă și fără riscul de rotire. Această precizie a fost esențială pentru a crea cele două praguri stabile pe fundul fluviului.
Rolul pragurilor create și planurile de viitor
Pragurile formate de cele patru barje au rolul de a redirecționa o parte din debitul de apă de pe brațul Bala către Dunărea Veche. Unul dintre praguri este sprijinit de mal și are un unghi de 15 grade spre Dunărea Veche, în timp ce celălalt este poziționat mai spre centrul Dunării, într-o zonă cu un curent puternic. Aceste structuri converg pentru a direcționa un volum suplimentar de peste 50 de metri cubi pe secundă către Dunărea Veche, conform estimărilor Apele Române.
Oficialul a precizat că scufundarea barjelor este, deocamdată, provizorie, urmând ca în viitor să fie implementat un proiect de extragere. Până atunci, se lucrează la stabilizarea barjelor prin adăugarea de piatră în jurul lor, pentru a le proteja de curenți. Operațiunile de dragare continuă pe brațul Bala, atât dinspre Cernavodă, cât și dinspre Bala, pentru a maximiza debitul. Navigația pe brațul Bala rămâne deschisă.
Sursa: Mediafax
