Un scandal de proporții zguduie în această perioadă scena sosbilitară pentru animalele fără stăpân din România, după descoperirea a peste o sută de cadavre de câini într-un adăpost din Uzunu, județul Giurgiu. Despăgubiți de responsabilitate, numeroși ONG-uri și organizații pentru protecția animalelor acuză lipsa de control și management ineficient al adăpostului operat de Asociația Aspa Ivets, devenind simbolul unei rețele suspicioase în gestionarea câinilor fără stăpân din zona București-Ilfov.
Descoperire șocantă și reacție oficială distorsionată
Inițial, informațiile care au circulat sugerau că în adăpostul din Uzunu s-ar fi aflat aproximativ 450 de câini uciși și rămași în viață doar câțiva. Însă, Inspectoratul de Poliție din Giurgiu a clarificat ulterior că verificările preliminare indică faptul că animalele nu au fost ucise, ci cel mai probabil au murit din cauze naturale sau medicale. Deși oficialii nu au specificat numărul exact de cadavre descoperite, cazul atrage atenția asupra unor practici suspecte în gestionarea animalelor.
Reprezentanții Poliției au confirmat că au fost făcute cercetări, iar la fața locului au fost trimise echipe din cadrul Biroului pentru Protecția Animalelor și Direcției Sanitar-Veterinare, încercând să elucideze circumstanțele tragediei. Între timp, mai multe organizații neguvernamentale, precum Save Our Paws și ALDA, susțin că peste 100 de câini au fost găsiți fie decedați, fie eutanasiați în condiții discutabile, iar suspiciunile de cruzime se întrepătrund cu o serioasă lipsă de control din partea autorităților.
Un sistem corupt și eșec de supraveghere
Acest caz nu reprezintă o înșiruire de incidente izolate. În ultimele luni, mai multe județe din țară au fost zguduite de suspiciuni legate de activitățile asociațiilor de profil și de lipsa de reacție din partea statului. În Prahova, Suceava sau Bacău, autoritățile și ONG-urile au fost acuzate de incompetență sau chiar complicitate, într-un sistem ce pare să funcționeze după reguli proprii, în detrimentul animalelor. În cele mai multe cazuri, mii de câini capturati sunt eutanasiați în ritm industrial, cu rate de mortalitate ce depășesc 70%, în ciuda legislației care prevede sterilizarea și reabilitarea animalelor ca măsuri prioritare.
Organizațiile civile vorbesc, de asemenea, despre o „eșec grav de supraveghere”, adăugând că lipsa unei controale stricte lasă loc pentru practici abominabile. La Uzunu, cercetările continuă, dar corupția și lipsa de transparență sunt văzute ca fiind principalele piedici în înlăturarea sistemului disfuncțional. În plus, informațiile despre fondurile uriașe acordate adăpostului Aspa Ivets ridică semne de întrebare privind modul în care sunt gestionate banii publici, în condițiile în care peste un milion de lei au fost virați de la bugetul local al unor primării către aceasta între 2019 și 2025.
Legături obscure și contracte dubioase
Cel mai alarmant aspect îl reprezintă contractele financiare semnate între primării și Aspa Ivets, în condițiile în care unele administrații admit că nu dețin propriile adăposturi sau concesionează gestionarea câinilor. În cazul Primăriei Jilava din Ilfov, s-au plătit peste 1,1 milioane de lei pentru gestionarea animalelor, însă statistica arată că 70% dintre câini intrați în sistem au fost eutanasiați, iar rata de adopție a fost aproape zero. Ritmul industrial de ucidere devine astfel un aspect deja constat, în ciuda legislației care cere sterilizare și prevenție.
Găsindu-se din ce în ce mai multă corupție în spatele acestor practici, activiștii cer explicații oficiale din partea autorităților centrale. Lipsa de reacție a Ministerului de Interne și a Agenției Naționale Sanitare Veterinare este interpretată ca o complicitate tacită în perpetuarea acestei situații.
Proliferarea abuzurilor în alte județe și premisele pentru un dezastru ecosocial
Situațiile de la Uzunu și Suraia nu sunt întâmplătoare. De ani de zile, anumite primării din Ilfov și din alte județe au colaborat cu adăposturi suspecte, semnând contracte de milioane de euro pentru sacrificiu și gestionare eficientă de câini, însă realitatea pe teren contrazice adesea cifrele oficiale. În cazul unui exemplu, aproape toți câinii capturați dintr-o comună din Ilfov au fost eutanasiați în condiții aproape umilitoare, ratând șansa unor adopții și punând în pericol echilibrul ecologic local.
Pentru moment, anchetele nu sunt suficiente, iar percepția publică devine tot mai critică față de modul în care statul și ONG-urile gestionază problema câinilor fără stăpân. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să impună reguli clare și să pună capăt acestor practici abominabile, sau dacă situația va continua să se degradeze, alimentată de corupție și lipsă de transparență. Cu un sistem în colaps, ultima perspectivă ar putea fi doar o rearanjare a birocrației, în timp ce animalelor chinuite și abandonate le rămâne un viitor sumbru, în timp ce cetățenii se întreabă dacă mai poate fi făcut ceva pentru a pune capăt acestei crize.
Sursa: Buletin.de
