Autoritățile române recomandă ca pentru copiii sub cinci ani, timpul petrecut în fața ecranelor să nu depășească o oră pe zi. În cazul celor sub doi ani, utilizarea dispozitivelor digitale trebuie evitată aproape complet, exceptând momentele în care copilul stă alături de un adult într-o activitate interactivă. În realitate, însă, mulți părinți întâmpină dificultăți în respectarea acestor recomandări din cauza ritmului agitat al vieții de zi cu zi.
De ce sunt aceste recomandări atât de importante și ce impact au asupra dezvoltării copilului? Specialiștii subliniază că primii ani de viață sunt esențiali pentru creșterea și formarea basicurilor dezvoltării cognitive, emoționale și sociale. Aproximativ 90% din creierul unui copil se dezvoltă înainte de vârsta de cinci ani, perioadă în care interacțiunea directă cu adulții și alți copii devine fundamentală pentru evoluția sa.
Programul zilnic al multor părinți include însă folosirea frecventă a ecranelor, adesea ca soluție rapidă pentru liniștirea copilului sau pentru ocuparea timpului liber. La rândul lor, specialiștii avertizează asupra riscurilor implicate. Un timp excesiv petrecut în fața ecranelor a fost asociat cu întârzieri în dezvoltarea limbajului, dificultăți emoționale, probleme de somn și efecte negative asupra sănătății generale. Potrivit BBC, copiii care petrec în jur de cinci ore pe zi în fața smartphone-urilor sau tabletelor pot avea un vocabular mai redus decât cei care stau mai puțin timp în fața acestor dispozitive.
Recomandările naționale și internaționale nu vizează eliminarea totală a timpului petrecut în fața ecranelor, ci moderarea și alegerea conștientă a conținutului. Profesorul Pasco Fearon afirmă că „cantități mici sau moderate de timp petrecut în fața ecranului, mai ales după vârsta de doi ani, nu par să fie dăunătoare”. În plus, conținutul educațional, adaptat vârstei și prezentat într-un ritm calm, poate chiar să sprijine dezvoltarea copilului.
Diferența esențială nu constă doar în cât timp petrec copiii în fața ecranelor, ci și în modul de utilizare. Vizionarea împreună cu un adult, explicarea și conversia activității într-un moment de învățare comună sunt mult mai benefice. În schimb, utilizarea pasivă și în condiții de suprastimulare, specifică multe aplicații sau rețele sociale, poate avea efecte negative asupra atenției și stării emoționale a copilului.
Pentru părinți, soluțiile nu se limitează la restricții, ci implică schimbarea unor obiceiuri zilnice. Evitarea folosirii ecranelor la masă sau înainte de culcare, înlocuirea acestora cu lectura sau discuții simple, precum și implicarea copilului în activități creative sau în jocuri tradiționale, pot avea un impact pozitiv. De asemenea, modelul parental joacă un rol crucial, deoarece copiii tind să imite comportamentul adulților.
La nivel național, în perioada următoare, autoritățile intenționează să intensifice campanii de informare și conștientizare a părinților cu privire la efectele utilizării excesive a ecranelor asupra copiilor mici. De asemenea, se analizează posibilitatea implementării unor programe educaționale în creșe și grădinițe, pentru a sprijini părinții în adoptarea unor obiceiuri sănătoase în ceea ce privește utilizarea tehnologiei.
La nivel internațional, studiile continuă să monitorizeze efectele pe termen lung ale timpului petrecut în fața ecranelor, iar recomandările se adaptează constant pentru a răspunde nevoilor în creștere ale copiilor. În România, până în prezent, toate aceste inițiative vizează sensibilizarea părinților și profesionalizarea actului educațional, pentru a asigura un start sănătos pentru copiii de astăzi.
