Cât de mult plânge un om în medie? Acesta a fost subiectul unui studiu recent realizat de cercetători austrieci și germani, care a oferit primele date concrete despre frecvența și motivațiile plânsului în viața cotidiană. În ciuda faptului că plânsul este adesea perceput ca un mecanism de eliberare emoțională, studiul publicat în revista Collabra: Psychology a arătat că frecvența și efectele sale sunt mai variate decât s-ar putea crede.
Cât de mult plânge un om, de fapt?
Rezultatele cercetării au indicat că, în medie, femeile plâng aproape de două ori mai des decât bărbații într-o lună. Femeile au avut în medie 5,8 episoade de plâns, în timp ce pentru bărbați, acest număr a fost de 2,6. De asemenea, episoadele la femei au fost mai lungi, durând în medie 7,7 minute, față de 3,9 minute cât au durat la bărbați.
Motivațiile plânsului diferă în funcție de gen. Bărbații sunt mai predispuși să plângă ca reacție la sentimente precum neputința sau după vizionarea unui film trist, în timp ce femeile plâng mai frecvent din cauze precum singurătatea. Studiul a mai arătat că aproape 87% dintre participanți au avut cel puțin un episod de plâns în cele patru săptămâni, în special din cauza conținutului media.
Fără beneficii clare pentru stare
Deși frecvența plânsului este ridicată, cercetătorii nu au găsit dovezi solide că plânsul aduce beneficii emoționale imediate. Surprinzător pentru cercetători, participanții care plângeau în cazul situațiilor de singurătate sau stare de copleșire raportau stări mai negative și mai persistente. În schimb, lacrimile provocate de filme sau alte forme de media au fost urmate de o reducere a emoțiilor negative, sugerând că plânsul eliberator ar putea avea unele beneficii.
Cercetarea a evidențiat însă și limitări importante. Eșantionul a fost relativ redus, iar datele s-au bazat pe autoevaluări, ceea ce poate introduce subiectivism. În plus, unele emoții puternice experimentate de participanți nu au fost neapărat însoțite de plâns.
Ce nu a reușit studiul să surprindă?
Un alt aspect releva că efectul de eliberare al plânsului ar putea apărea după câteva zile. Cercetătorii au subliniat că studiile viitoare ar trebui să urmărească starea emoțională a participanților pe perioade mai lungi, uneori chiar câteva zile, pentru a evalua impactul pe termen lung.
Deși planurile pentru studii suplimentare pe acest subiect lipsesc în prezent, cercetătorul Stefan Sieger consideră că metoda folosită ar putea fi adaptată pentru cercetări mai ample, în încercarea de a observa mai bine comportamentul uman în contexte naturale. Studiul a fost realizat de o echipă condusă de Sieger, care a monitorizat timp de patru săptămâni 106 adulți din Austria și Germania. Ei au fost rugați să-și noteze starea emoțională după fiecare episod de plâns, precum și la finalul fiecărei zile.
În ciuda faptului că plânsul apare frecvent în viața oamenilor, consecințele sale și beneficiile reale rămân sub semnul întrebării. În lipsa unor studii pe termen lung, rămâne dificil de stabilit dacă un episod de plâns ajută cu adevărat la eliberarea sau dacă, din contră, intensifică starea negativă.
Studiul condus de Stefan Sieger este primul de acest gen care încearcă să cuantifice frecvența plânsului în condiții apropiate de realitatea cotidiană, dar analizele viitoare sunt necesare pentru înțelegerea pe deplin a acestui comportament uman fundamental.
La momentul actual, cercetătorii nu planifică noi studii pe acest subiect, însă metodele folosite vor putea fi folosite pentru analiza altor aspecte ale comportamentului emoțional în viața de zi cu zi.
Sursa: Descopera
