Conform Digi24: Oamenii își pot estima surprinzător de bine vârsta până la care vor trăi, însă există o eroare constantă: majoritatea trăiesc mai mult decât au anticipat. Un studiu desfășurat timp de aproape trei decenii în Japonia, pe un eșantion de adulți în vârstă, a relevat că peste jumătate dintre participanții ale căror date au fost analizate au depășit estimările inițiale privind speranța de viață. Cercetarea sugerează că, deși corelația dintre așteptări și longevitate există, precizia estimărilor individuale este limitată, iar factori precum vârsta de 80 de ani au influențat aceste predicții.
Cum influențează optimismul speranța de viață
Studiul, condus de sociologul Shohei Okamoto de la Universitatea din Tsukuba, a analizat date din Studiul japonez privind dinamica îmbătrânirii și sănătății. În 1996, peste 2.000 de participanți cu vârste de 60 de ani și peste au fost rugați să estimeze până la ce vârstă cred că vor trăi. Cercetătorii au monitorizat acești indivizi timp de până la 28 de ani, comparând predicțiile cu durata reală de viață.
Rezultatele au arătat o asociere clară: persoanele care se așteptau să mai aibă mulți ani de trăit au supraviețuit, în general, mai mult. Această corelație a persistat chiar și după luarea în considerare a factorilor demografici, socioeconomici și de sănătate. Cu toate acestea, studiul nu poate demonstra o relație de cauzalitate directă între optimism și longevitate.
O explicație alternativă este că indivizii își bazează estimările pe o cunoaștere (conștientă sau inconștientă) a propriei stări de sănătate, a stilului de viață și a istoricului familial. Persoanele care se simt mai sănătoase ar putea, implicit, să își estimeze o viață mai lungă și să aibă și șanse mai mari să o ducă.
Erori comune în estimarea longevității
Previziunile participanților nu au fost extrem de precise. Analiza statistică a arătat că fiecare an suplimentar de speranță de viață estimată era asociat cu doar aproximativ 0,12 ani în plus de supraviețuire reală. Această legătură, deși prezentă, nu a fost suficient de puternică pentru a face estimările individuale foarte precise.
Erorile de estimare au variat între grupuri. Femeile și persoanele cu un nivel mai ridicat de educație au avut o probabilitate mai mare de a-și depăși așteptările. În schimb, persoanele cu o stare de sănătate mai precară au avut șanse mai mici să trăiască mai mult decât și-au imaginat.
Un factor care a influențat erorile de estimare a fost numărul 80. Mulți participanți au ales această vârstă ca estimare, posibil bazându-se pe speranța medie de viață la naștere în Japonia la acea vreme. Această medie generală, însă, nu reflectă speranța de viață rămasă pentru o persoană deja înaintată în vârstă, care a depășit deja riscurile specifice primilor ani de viață.
Impactul estimărilor asupra deciziilor financiare
Modul în care oamenii își percep propria longevitate poate avea consecințe semnificative, în special în ceea ce privește planificarea financiară și pensia. Subestimarea speranței de viață poate duce la economii insuficiente pentru pensionare, în timp ce supraestimarea poate genera restricții financiare inutile.
Cercetătorii sugerează că informații mai clare despre speranța de viață rămasă, calculate în funcție de vârsta actuală și sex, ar putea ajuta indivizii să ia decizii financiare mai informate. Aceasta ar putea influența modul în care își planifică economiile, pensia și cheltuielile pe termen lung.
Studiul are însă și limite importante. Participanții și-au oferit estimările o singură dată, în 1996, nefiind surprinse schimbările de așteptări cauzate de evenimente ulterioare, cum ar fi diagnostice medicale sau decese în familie. De asemenea, cercetarea s-a concentrat exclusiv pe adulți în vârstă din Japonia, iar concluziile nu pot fi generalizate automat la alte populații sau grupe de vârstă.
În ciuda acestor limitări, cercetarea sugerează că oamenii, atunci când își estimează durata de viață, accesează inconștient informații despre starea lor de sănătate și circumstanțele de viață. Una dintre cele mai frecvente erori identificate este subestimarea potențialului de longevitate, mulți participanți trăind mai mult decât au anticipat.
Sursa: Digi24
