Consiliul General al Primăriei București a suferit, joi, o primă înfrângere semnificativă sub conducerea noului edil Ciprian Ciucu, după ce majoritatea condusă de partidele din opoziție a respins toate proiectele propuse pentru a dinamiza administrarea orașului. De la inițiative pentru auditarea severă a companiilor publice, la măsuri de scumpire a tarifelor pentru transportul în comun, deciziile votate au avut în vedere, aparent, blocarea oricăror schimbări majore în gestionarea serviciilor publice. Această opoziție, însă, nu s-a limitat la întrebări de transparență sau la planuri concrete pentru reforme, ci s-a transformat într-o manifestare clară de rezistență politică.
Nicio inițiativă majoră nu a trecut
De la începutul mandatului său, Ciprian Ciucu a încercat să introducă în dezbatere proiecte menite să introducă transparență și eficiență în administrația Bucureștiului. Una dintre cele mai importante a fost solicitarea pentru realizarea unui audit extern la STB și Termoenergetica, două dintre cele mai disputate companii ale orașului. De asemenea, primarul a propus și creșterea tarifelor pentru transportul public, argumentând că astfel s-ar putea asigura sustenabilitatea serviciilor și îmbunătățirea calității serviciilor oferite cetățenilor. Însă, toate aceste măsuri au fost respinse, cu vot majoritar de către consilieri.
Surprinzător, chiar și decizia de a comasa patru instituții de cultură din București, o măsură menită aparent să eficientizeze și să optimizeze resursele, a fost respinsă. În plus, primarul a avut în plan și depunerea candidaturii Bucureștiului pentru găzduirea Forumului Orașelor 2027, o inițiativă vizionară, dar care nu a primit undă verde în consiliu.
Ponta și Teniță acuză PMP de joc politic
De la începutul mandatului, traiectoria politică a Consiliului General a fost tensionată, iar partidele de opoziție au devenit din ce în ce mai reactive la inițiativele primarului Ciprian Ciucu. În special, consilierul general Cătălin Teniță, din partea REPER, a atacat dur influența Partidului Mișcarea Populară, acuzându-l de jocuri politice de tip „la două capete”. Într-o declarație incisivă, Teniță afirmă: „PMP este problema în CGMB. Nu PSD, PUSL sau AUR, că ei o joacă pe față, previzibil și legitimat de vot.”
El susține că PMP, un partid pro-dreaptă, a intrat în alianță cu USR și Forța Dreptei, dar își păstrează, invariabil, legături stabilite cu PSD pentru a bloca proiecte sau pentru a susține interese de partid. Teniță acuză, totodată, că PMP preferă să „blocheze inițiative” decât să le sprijine constructiv, iar această atitudine explică și rezultatele din ședința din 29 ianuarie, în care proiectele lui Ciucu au fost respinse.
Context politic și perspective
Jocul politic din Consiliul General nu mai este de mult un simplu act de opoziție și susținere, ci reflectă o luptă subtilă pentru controlul asupra deciziilor care contează cu adevărat pentru viața bucureștenilor. Teniță acuză că PMP joacă, de fapt, un rol cheie, fiind parte integrantă a unor majorități care „tainează” interesele PSD sau alte formațiuni, în timp ce liderul PMP, Cătălin Tomac, păstrează o poziție de echilibru, încercând să se poziționeze ca o punte de negociere între diferitele facțiuni.
Rezultatele votului pentru scumpirea titlurilor de călătorie din transportul public ilustrează și ele această dinamică complexă. Propunerea primarului de majorare a tarifelor a fost sprijinită de PNL, USR și REPER, dar respinsă, în cele din urmă, de un grup format din membri PSD, PUSL și PMP, care s-au abținut sau au votat împotrivă. În ciuda acestei refuzări, intențiile primarului rămân neabătute, iar perspectiva ca în lunile următoare aceste proiecte să revină pe agenda consiliului este considerată una realistă.
În timp ce jocurile politice continuă, cetățenii vor aștepta cu interes evoluția situației, mai ales că, la orizont, se profilează și alte proiecte importante, precum cele legate de modernizarea capitalei, menite să pună în centrul atenției nevoile și așteptările bucureștenilor. Acest schimben în fronturi, însă, arată că, în politicile din București, interesele de partid rămân, de cele mai multe ori, în centrul deciziei, iar pentru primar, prima și cea mai dificilă bătălie continuă a fi cea pentru convingerea majorității susținătorilor sau, cel puțin, pentru minimalizarea opoziției.
