Controversa legată de obligațiile medicilor rezidenți după absolvire
Declarațiile premierului Ilie Bolojan, care sugerează că medicii săi ar trebui să rămână în România pentru o perioadă determinată după terminarea studiilor, au stârnit reacții susținute din partea comunității medicale. „Este dificil să îngrădești dreptul unui cetățean al Uniunii Europene la liberă circulație pe piața muncii”, a afirmat Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor, într-un interviu pentru HotNews.
Bolojan a enunțat ideea că absolvenții facultăților de Medicină de stat ar trebui să lucreze în România timp de cel puțin doi până la cinci ani, invocând obligațiile morale ale tinerilor care au beneficiat de o educație finanțată de stat. „Dacă beneficiezi, în țara noastră, de o pregătire medicală, ai o obligație față de țara aceasta”, a spus premierul. Cu toate acestea, mulți medici din țară contestă practicabilitatea acestei propuneri.
Dilemele medicilor rezidenți
Dr. Cătălina Poiană prezintă o imagine mai nuanțată a realității actuale din sistemul medical românesc. Potrivit acesteia, majoritatea medicilor rezidenți nu au posturi garantate la finalizarea pregătirii. În sistemul public, tinerii specialiști sunt nevoiți să aștepte ca spitalele să publice locuri de muncă disponibile. De cele mai multe ori, aceștia se angajează în sectorul privat sau aleg să își continuie cariera în străinătate.
„Medicii care au făcut rezidențiat fără post nu cred că pot fi îngrădiți”, subliniază Poiană. Aceasta sugerează că, într-o societate europeană liberă, restricționarea circulației profesionale ale medicilor ar fi un demers fie greu de implementat, fie contrar înțelegerilor internaționale.
Apel la condiții decente în spitale
O altă problemă majoră menționată de lidera Colegiului Medicilor este calitatea condițiilor de muncă pentru tinerii specialiști. „Trebuie să facem aceste poziții din sistemul public de sănătate atractive”, afirmă Poiană, care subliniază nevoia de infrastructură adecvată și sprijin constant pentru noii medici. Tinerii nu pleacă din țară pentru a călători, ci din cauza condițiilor precare întâlnite în spitalele mici.
La rândul său, Mihail Marcu, CEO-ul MedLife, a avertizat că nu se poate „forța” mutarea medicilor în zone rurale fără a oferi condițiile necesare. Marcu subliniază că infrastructura și accesibilitatea trebuie îmbunătățite pentru a face regiunile mai atractive pentru tineri: „Medicul, ca orice om, își dorește o viață personală și profesională împlinită”.
În contextul discuțiilor de amploare, se ridică întrebarea dacă Bolojan și cei din jurul său înțeleg cu adevărat complexitatea situației medicilor din România. Statisticile sugerează că dintr-un total de aproximativ 7.000 de absolvenți ai facultăților de Medicină, doar 1.000 ajung să se angajeze în sectorul public, ceea ce face necesară o revizuire a politicilor actuale. De asemenea, rămâne de văzut cum va răspunde Ministerul Sănătății la solicitările de date despre medicii angajați în ultimii ani.
Controversa generată de declarațiile premierului Bolojan pare să fie doar începutul unei dezbateri mai ample despre viitorul sistemului de sănătate din România. Cătălina Poiană a concluzionat că „înțelegând toate situațiile care duc la acest rezultat, putem veni cu soluții pertinente pentru rezolvarea lor”. Ceea ce este cert este că nevoia de medici pregătiți în țară continuă să fie o prioritate în fața lacunelor sistemului medical românesc.
