Conform Mediafax: Curtea Constituțională a României (CCR) se întrunește miercuri, de la ora 12:00, pentru a analiza sesizările de neconstituționalitate formulate împotriva legii privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității.
USR și PNL contestă legea, PSD acuză subminarea fondurilor europene
O acțiune comună a senatorilor USR și a opt senatori PNL a vizat Curtea Constituțională, atacând prevederi ale noii legi a integrității considerate neconstituționale. Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a declarat că sesizarea vizează amendamente introduse de PSD și AUR, pe care le consideră a fi „împotriva lui Dominic Fritz și Mirabelei Grădinaru”. Șipoș a subliniat că „într-o democrație nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive”. În cazul admiterii excepției de neconstituționalitate, USR consideră că există șansa salvării Legii ANI și a unui jalon din PNRR.
Ca răspuns, PSD a acuzat USR și PNL că au pus în pericol 771 de milioane de euro din fonduri europene prin contestarea legii la CCR. Social-democrații susțin că demersul celor două formațiuni politice urmărește protejarea liderului USR, Dominic Fritz, de consecințele unui conflict de interese constatat definitiv. Într-un comunicat, PSD a denunțat „acțiunea comună a USR și PNL de a suspenda 771 de milioane de euro din fondurile destinate României. Totul în tentativa de a salva un președinte de partid de sancțiunile legale”.
Președintele Klaus Iohannis invocă dreptul la viață privată și neretroactivitatea legii
Pe lângă sesizarea USR și PNL, și Președintele României, Klaus Iohannis, a atacat la CCR modificările aduse noii legi ANI. Președintele contestă mai multe prevederi, în special pe cele referitoare la declarațiile de avere și de interese. Deși actualizarea legislației privind integritatea este necesară și un angajament prin PNRR, forma adoptată de Parlament este considerată de Președinție ca fiind arbitrară și contrară Constituției.
Una dintre prevederile contestate extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese la „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii și oficialii publici. Președinția reclamă lipsa unei definiții clare pentru „relațiile asemănătoare”, lipsind criterii obiective precum durata relației, conviețuirea sau interdependența economică. De asemenea, a fost invocat dreptul la viață privată, argumentându-se că persoanele respective nu ocupă funcții publice. Klaus Iohannis a contestat și pierderea automată a mandatului în caz de incompatibilitate sau conflict de interese. Președinția susține că o astfel de sancțiune ar încălca principiul neretroactivității legii, aplicând retroactiv o consecință juridică inexistentă sub legislația anterioară.
Legea integrității, considerată un jalon important în PNRR, trebuia promulgată până la 31 august. Actul normativ a fost adoptat de Senat, cameră decizională, cu 105 voturi pentru, 8 împotrivă și 7 abțineri. Legea modifică mai multe acte normative privind Agenția Națională de Integritate (ANI), incompatibilitățile, conflictele de interese și declarațiile de avere și interese.
Sursa: Mediafax
