Cât din prețul carburantului merg efectiv în buzunarul statului și ce se ascunde în spatele cifrelor aparent simple
Prețul plătit de consumatori pentru un litru de carburant ascunde adesea un labirint de taxe, accize și cifre de pe piețele internaționale. În România, cea mai mare parte din suma încasată de stat pentru un litru de benzină sau motorină nu provine din prețul efectiv al petrolului, ci din taxele impuse de autorități, precum accizele și TVA-ul. Astfel, chiar dacă, la prima vedere, prețul total pare să indice direct pe barrel-ul de petrol de pe bursă, de fapt, doar o parte din acesta ajunge în economia locală și în bugetul public.
Accizele și TVA-ul: motoarele principale ale sumelor colectate de stat
Pentru consumatorii români, structura prețului carburantului e de multe ori dificil de deslușit. În realitate, cel mai mare segment de bani care pleacă din buzunarul clienților este reprezentat de taxele indirecte. În cazul gazului cu preț relativ ridicat, o treime din prețul unui litru reprezintă partea aferentă cotei internaționale a petrolului, iar restul, adică aproape două treimi, sunt taxe și accize.
„Cele mai mari sume dintr-un litru de carburant se duc direct în conturile statului român prin accize și TVA”, explică Christina Verchere, CEO-ul companiei OMV Petrom, cel mai important jucător din domeniu în România. O asemenea structură nu este întâmplătoare, ci rezultatul politicilor fiscale, menite să maximizeze venituri la buget, dar și să reglementeze piața energetică, considerată strategică pentru orice țară.
De pildă, accizele sunt stabilite astfel încât să descurajeze consumul excesiv de combustibili, dar și să asigure venituri stabile pentru buget. În același timp, TVA-ul, impus de fiecare dată când se face o tranzacție, adaugă o cotă semnificativă acestor venituri, poziționând combustibilul printre cele mai mari surse de încasări fiscale pentru stat.
Piețele internaționale de petrol și marjele retailerilor
Pentru a înțelege de ce prețul final rămâne atât de ridicat, trebuie să ne uităm și la cotația petrolului pe platformele internaționale. Aproximativ o treime din prețul carburantului în România reflectă costul variabil al barilului de petrol pe bursele globale, afectat de factori geopolitici, fluctuații de pe piețele emergente sau decizii ale cartelului OPEC.
Restul, marja de profit a companiilor petroliere și costurile de distribuție sau rafinare, trebuie acoperite din prețul final, ceea ce duce la creșteri semnificative ale tarifului pentru consumatori. „Ce rămâne înseamnă, de fapt, profitul companiilor din exploatare, rafinare și distribuție, după ce toate taxele și costurile directe au fost achitate”, adaugă specialistul.
Astfel, prețul carburanților în România devine o fotografie complexă a piețelor internaționale, a politicilor fiscale autohtone și a marjelor comercianților. Într-un context global marcat de instabilitate economică și de decizii politice în domeniul energetic, încă nu există perspective clare pentru reducerea semnificativă a acestor costuri pentru consumatorii finali.
Ce se întâmplă în perspectiva următorilor ani?
Pe termen mediu, scenariile indică o tendință de creștere a prețurilor, influențată atât de volatilitatea piețelor internaționale, cât și de deciziile fiscale ale Guvernului. În același timp, autoritățile încearcă să echilibreze necesitatea de a colecta venituri suficiente pentru finanțarea bugetului cu dorința de a evita o pierdere excesivă de consumatori, în condițiile în care prețurile au un impact direct asupra costurilor de trai.
Deși în ultimii ani s-au făcut unele tentative de plafonare a accizelor sau de stimulare a alternativelelor energetice, acestea sunt încă departe să devină soluții viabile pentru reducerea semnificativă a prețurilor la pompă. Cu toate acestea, evoluțiile de pe piața globală, precum și politicile fiscale adoptate în următorii ani, vor fi decisive pentru forma viitoare a prețurilor carburantului și pentru bugetul național.
