Un studiu recent relevă că pinguinii care beneficiază de hrană la discreție în grădinile zoologice îmbătrânesc biologic mai rapid decât cei din sălbăticie, chiar dacă trăiesc mai mult în total. Această descoperire scoate la iveală influența stilului de viață asupra procesului de îmbătrânire, ilustrând într-un mod clar efectele sedentarismului și ale alimentației nescriptive, fiind un model care poate fi extrapolat și pentru oameni.
Cercetările conduse de Universitatea din Helsinki au demonstrat că pinguinii care se bucură de hrană nerestricționată în mediul controlat îmbătrânesc biologic mai rapid decât semenii lor din mediul natural. Un pinguin de 15 ani dintr-o grădină zoologică are corpul unui exemplar de 20 de ani în sălbăticie, însă durata totală de viață este în medie mai mare în captivitate. În general, pinguinii pot ajunge până la 40 de ani, însă în natură, durata medie de viață este de aproximativ 13,5 ani. Céline Le Bohec, coautoare a studiului, explică faptul că “partea interesantă este însă că pinguinii din zoo trăiesc, în general, mai mult.” O diferență clară față de convingerile tradiționale despre condițiile ideale pentru longevitate și sănătate.
Capitativitatea le oferă protecție împotriva prădătorilor, condițiile meteorologice extreme și furtunilor. În plus, hrana constantă și îngrijirea veterinară minimizează stresul și bolile. În schimb, cercetătorii atrag atenția asupra faptului că lipsa activității fizice și dieta cu acces nelimitat pot perturba ritmurile biologice, precum ciclurile circadiene și somnul, accelând procesul de îmbătrânire. Acest fenomen este asociat și stilului de viață modern al oamenilor, caracterizat de sedentarism și alimentație excesivă. Analiza a folosit un “ceas epigenetic” pentru a măsura modificările chimice ale ADN-ului și a determina vârsta biologică. Astfel, cercetătorii au găsit că pinguinii din captivity au o vârstă biologică mai avansată rispetto de cea reală, similar cu efectul fumatului la oameni, care accelerează procesul de îmbătrânire. Studiul a comparat aproape 1.900 de pinguini sălbatici cu peste 300 din captivitate. În medie, se observă o diferență de aproape opt ani între durata de viață în natură și cea în grădini zoologice, unde media de vârstă ajunge la 21 de ani pentru pinguinii din captivitate.
Cercetarea coordonată de Universitatea din Helsinki sugerează că stilul de viață modern poate influența negativ sănătatea și longevitatea, chiar dacă output-ul de stres și condițiile de mediu sunt gestionate mai bine. Autorii studiului afirmă că modul natural de viață al pinguinilor, rămas neschimbat de secole, este o bună referință pentru modul în care stilul de viață al oamenilor poate fi ajustat. Deocamdată, cercetătorii experimentează modificări în stilul de viață al pinguinilor din captivitate pentru a crește activitatea fizică și a reduce efectele negative ale sedentarismului. În acest sens, se încearcă introducerea mai multor controale alimentare și stimularea mișcării, pentru a îmbunătăți durata și calitatea vieții acestora. Un aspect clar devine tot mai evident: alimentația echilibrată și activitatea fizică regulată sunt esențiale în prevenirea îmbătrânirii accelerate și în menținerea sănătății, atât pentru pinguini, cât și pentru oameni. Studiul a fost publicat în revista Nature Communications, iar studiile viitoare vor analiza dacă aceste metode pot fi adaptate pentru alte specii și, eventual, pentru om. În prezent, autorii încearcă să implementeze în anumite grădini zoologice programe menite să stimuleze mișcarea pinguinilor, cu scopul de a modifica structura lor de nutriție și de activitate.Pinguinii din zoo, mai bătrâni biologic decât cei din libertate
Impactul stilului de viață asupra îmbătrânirii
Ce înseamnă pentru oameni această observație
