Accesul instantaneu la informații oferit de inteligența artificială (AI) modifică modul în care creierul uman procesează datele, accelerând gândirea, însă reducând, în același timp, profunzimea înțelegerii. Specialiștii avertizează asupra riscului de a dezvolta o dependență care afectează capacitatea de analiză și memorare a indivizilor.
Efectele „Google” și externalizarea gândirii
Obținerea rapidă a răspunsurilor prin intermediul AI-ului poate conduce la o „externalizare a gândirii”, conform psihologilor. Cu cât informația este mai ușor accesibilă, cu atât scade motivația de a o căuta singur sau de a construi răspunsuri pas cu pas. Acest fenomen este o adaptare la mediul digital, unde viteza este adesea primordială.
Creierul uman tinde să rețină mai puțin informațiile pe care știe că le poate găsi rapid online, efect cunoscut drept „Google effect”. Utilizarea constantă a AI-ului poate determina o subminare a mecanismelor implicate în memorie, atenție și rezolvarea problemelor. Individul se bazează mai mult pe accesul la informație decât pe stocarea acesteia în memorie.
Impactul asupra procesului de învățare și exprimare
Conform studiilor recente, dependența de AI poate reduce capacitatea de analiză și înțelegere profundă. Procesul de învățare implică efort susținut, comparare și corectare. Ocolirea acestor etape poate face ca abilitățile cognitive să fie mai puțin solicitate și, implicit, mai puțin active. Capacitatea de a analiza, de a construi răspunsuri și de a reține informații rămâne, dar utilizarea ei devine mai rară.
Modul de exprimare este, de asemenea, influențat. Utilizarea AI-ului poate facilita accesul rapid la variante deja structurate, facilitând preluarea acestora în locul construirii de idei de la zero. Stilul personal se poate uniformiza, reflectând textele și formulările accesate frecvent. Astfel, senzația de a aranja idei, în loc de a le crea, devine predominantă.
Cum să integrăm AI-ul în mod responsabil
Specialiștii recomandă utilizarea AI-ului ca punct de plecare, pentru verificarea informațiilor, compararea perspectivelor și formularea propriilor concluzii. Astfel, procesul de gândire rămâne activ și devine mai eficient. Evitarea acceptării rapide a răspunsurilor formulate limitează riscul de a sări peste etapele de analiză și înțelegere profundă.
Guvernul României, condus de Prim-Ministrul Ilie Bolojan, a anunțat recent o serie de măsuri pentru promovarea educației digitale responsabile, inclusiv programe de conștientizare cu privire la utilizarea inteligenței artificiale în scopuri educaționale. Totodată, Marcel Ciolacu, președintele PSD, a subliniat importanța de a găsi un echilibru între tehnologie și menținerea abilităților cognitive.
