Cea mai veche hartă cunoscută a cerului, considerată dispărută pentru totdeauna, a fost recuperată cu ajutorul tehnologiei moderne. Printr-o scanare cu raze X a unui manuscris vechi, cercetătorii au descoperit un cod stelar ascuns, ce pare a fi o lucrare revelatoare a astronomului antic Hipparchus, considerat părintele astronomiei occidentale. Descoperirea oferă o perspectivă inedită asupra începuturilor științei cosmosului, anticipând chiar invenția telescopului.
O descoperire care schimbă percepția asupra istoriei astronomiei
Hipparchus, filozof și astronom grec ce a trăit între anii 190 și 120 î.Hr., este recunoscut pentru primele încercări sistematice de catalogare a stelelor și pentru determinarea mișcărilor Soarelui și Lunii. Povestea sa științifică a rămas, până acum, relativ redusă: din munca sa s-a păstrat un singur comentariu despre constelații, dar existența unei hărți complete a cerului era doar o bănuială.
În 2022, această bănuială s-a transformat în realitate, odată cu descoperirea unui manuscris monahal din secolul al VI-lea, care a fost identificat drept o posibilă sursă a unei hărți stelare autentice, semnată de Hipparchus. Manuscrisul, cunoscut sub numele de Codex Climaci Rescriptus, fusese până acum doar o enigmă, acoperită de o cerneală reforosită și refolosită, dar tehnologia modernă a permis recuperarea unor fragmente importante ale conținutului său.
Scanarea cu raze X a deschis noi perspective
Pentru a scoate la lumină textul ascuns, cercetătorii au făcut uz de un accelerator de particule de tip sincrotron, o tehnologie avansată capabilă să distingă compoziția chimică a materialelor fără a le deteriora. În cazul manuscrisului, călugării care l-au scris au folosit o cerneală bogată în fier, însă textul de dedesubt prezintă o semnătură distinctă de calciu, ceea ce a permis identificarea și extragerea textului ascuns.
Rezultatele par promițătoare: au fost deja recuperate descrieri detaliate ale unor stele și o referință la constelația „Vărsătorului”. Cercetătorii speră ca, în urma scanărilor ulterioare, să obțină o imagine completă a acestei hărți antice, ce ar putea constitui cea mai veche reprezentare cunoașcută a spațiului cosmic.
Dezvoltări promițătoare și cea mai veche hartă a cerului
Deși doar 11 dintre cele aproximativ 200 de pagini ale manuscrisului au fost scanate până acum, eforturile de a reconstitui în întregime această lucrare continui. Manuscrisul a fost recuperat de la Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Egipt, cea mai veche mănăstire creștină locuită continuu, și transportat în condiții controlate pentru analiză.
„Scopul este de a recupera cât mai multe dintre aceste coordonate,” menționează Victor Gysembergh, de la CNRS. “Acest lucru ne va ajuta să răspundem la unele dintre cele mai mari întrebări despre nașterea științei.” În prezent, cercetătorii încearcă să evalueze cât mai mult posibil toate datele ascunse, pentru a obține o imagine completă a viziunii astronomice din Antichitate.
Rezultatele acestor cercetări nu doar că aduc o lumină nouă asupra operelor lui Hipparchus, ci și deschid perspective asupra modului în care astronomii antici au perceput universul și au început să-l cartografieze. Cu ajutorul tehnologiei moderne, se întrevede acum posibilitatea de a reconstitui în întregime această hartă uitată, dar fundamentală pentru istoria cunoașterii noastre despre cosmos. În același timp, tehnicile de scanare și analiză continuă să avanseze, promițând dezvăluirea unor comori istorice și științifice până acum nedezlegate.
